Deși recolta de cartofi și grâu a înregistrat randamente superioare față de anul trecut, prețurile scăzute de vânzare și explozia costurilor de producție amenință sustenabilitatea exploatațiilor locale
Anul agricol curent a adus recolte bogate în județul Harghita, însă satisfacția cantităților obținute este umbrită de realitatea economică din teren. Prețurile scăzute la care sunt preluate cerealele și cartofii abia reușesc să acopere cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor, punând o presiune uriașă pe umerii producătorilor locali.
Performanțele tehnice ale culturilor principale au fost pozitive pentru zona pedoclimatică specifică județului. La grâu, producția medie s-a situat între 4.000 și 4.500 de kilograme la hectar, însă prețul de comercializare gravitează în jurul valorii de numai un leu pe kilogram.
Creșteri de producție la cartof, dar marje de profit extrem de strânse
În sectorul cartofului — o cultură emblematică pentru Harghita, întinsă pe aproximativ 5.000 de hectare — randamentul mediu a urcat la 25.000 de kilograme la hectar, înregistrând o avansare semnificativă față de media de 18.000 de kilograme pe hectar din anul precedent.
Cu toate acestea, prețul obținut de agricultori la poarta fermei variază între 1 și 1,3 lei pe kilogram. Raportat la cheltuielile totale de producție, evaluate la aproximativ 30.000 de lei pentru fiecare hectar, profitabilitatea devine incertă.
„Cea mai mare problemă e prețul de desfacere la poarta fermei, atât la cereale, cât și la cartofi, culturile principale care aduc venituri, nu profituri, pentru cultivatorii de plante și fermele vegetale”, a declarat Romfeld Zsolt, directorul Direcției pentru Agricultură Harghita, citat de AGERPRES.
Scumpirea inputurilor și provocările legate de valorificare
Pe lângă valorile scăzute de vânzare, comunitatea agricolă din județ se confruntă cu un nou val de scumpiri la inputurile de bază, în special la îngrășăminte și motorină. Reprezentanții Direcției pentru Agricultură își exprimă temerea că aceste majorări succesive ar putea determina o nouă comprimare a suprafețelor cultivate la nivel județean, pe un fond de diminuare deja existent.
Nici variantele alternative de desfacere nu garantează un profit confortabil:
- Contractele cu lanțurile de supermarketuri oferă predictibilitate, dar implică investiții secundare importante în sortare, spălare, ambalare și logistică.
- Depozitarea pe termen lung presupune costuri suplimentare cu energia și întreținerea spațiilor, fără garanția că prețul pieței va crește suficient pentru a le amortiza.
- Comerțul direct în piețe, practicat de micii fermieri — al căror număr se află într-o scădere continuă —, rămâne o soluție limitată ca volum.
În acest context, deși indicatorii cantitativi ai anului agricol sunt favorabili, ecuația financiară a exploatațiilor din Harghita rămâne una extrem de vulnerabilă.
