Pentru imbunatatirea performantei fermelor de crestere a taurinelor, a modernizarii si atingerii potentialului de productie se impune implementarea unor noi tehnologii de crestere a animalelor, care sa asigure adaptarea fermelor la cerintele pietei, respectiv sa se imbunatateasca performantele si sustenabilitatea exploatatiilor.
Tehnologii moderne pentru cresterea taurinelor pentru LAPTE
Cresterea vacilor de lapte reprezinta stiinta dirijarii si optimizarii factorilor de mediu prin metode, mijloace tehnico-manageriale adecvate folosirii potentialului genetic de productie al animalelor. In esenta, cresterea vacilor de lapte urmareste obtinerea unei productii maxime, de calitate superioara si eficiente sub raport economic, utilizand verigi specifice (intretinere, hranire, muls).
Intretinerea vacilor de lapte se realizeaza in trei variante tehnologice, respectiv legata, libera si mixta.
Principalele cerinte pentru sistemul de intretinere a vacilor de lapte sunt urmatoarele:
-
- asigurarea unor ritmuri biologice intense;
- asigurarea unor performante superioare de productie si reproductie;
- crearea unui confort tehnologic optim pentru toate activitatile comportamentale (ingestie, odihna, eliminarea dejectiilor, sexual etc.);
- asigurarea unor fluxuri tehnologice optime;
- mentinerea conditiilor optime de igiena si sanitar-veterinare;
- asigurarea miscarii active a animalelor;
- asigurarea reducerii consumurilor de materiale si de energie pentru adaposturi si pentru dotarile lor, in special a celor energo-intensive;
- cresterea productivitatii muncii si reducerea efortului ingrijitorilor si mulgatorilor.
Intretinerea libera a vacilor de lapte reprezinta sistemul modern, unanim acceptat si utilizat in prezent pe o arie foarte mare. Cazarea vacilor de lapte se poate realiza in adaposturi inchise si in adaposturi semideschise. Spatiul interior de odihna poate fi compartimentat in cusete individuale sau spatiul de odihna poate fi comun, sistem denumit „asternut permanent”.
In sistemul de intretinere libera, vacile beneficiaza de un regim de miscare mai bun, cu efecte favorabile asupra productiei de lapte si a starii de sanatate. Folosirea intensa a mijloacelor de mecanizare si automatizare determina reducerea efortului fizic al lucratorului si cresterea productivitatea muncii de 1,5-3 ori. Regimul liber de miscare determina o activitate de reproductie mai buna (manifestare mai intensa a caldurilor, fecunditate mai ridicata, interval intre fatari mai redus).
O componenta foarte importanta a sistemului de intretinere este gradul de igiena, reflectat in igiena si sanatatea animalelor, dar si in calitatea igienica a laptelui. De aceea, dintre toate sistemele tehnologice de crestere a vacilor de lapte, acesta asigura cel mai inalt grad de igiena.
Hranirea vacilor de lapte
Hranirea vacilor de lapte reprezinta o activitate deosebit de riguroasa, care presupune evaluarea cerintelor nutritive de intretinere si productie (terminarea cresterii sau gestatiei) (tabelele 2 si 3).
Pe baza necesarului de substante nutritive, stabilit pentru fiecare animal in parte, se elaboreaza ratia de baza, folosind furaje de volum, ratie ce se distribuie tuturor vacilor dintr-un adapost, iar pentru completarea deficitului de nutrienti ai ratiei de baza se realizeaza amestecul de concentrate si se stabileste cantitatea ce urmeaza a fi distribuita fiecarui animal (sau grup de animale), in functie de productie.
Mulsul vacilor de lapte
Mulsul vacilor de lapte reprezinta o veriga tehnologica de exploatare de mare complexitate, ocupand 40-70% din timpul de lucru zilnic din fermele de vaci de lapte.
Prin aplicarea unui muls corect si rational se pot imbunatati cantitatea, calitatea si igiena laptelui. De asemenea, printr-o aplicare corecta a mulsului se pot influenta starea de sanatate a ugerului si durata de exploatare a vacilor.
Tehnologia de muls conditioneaza efortul, productivitatea muncii si costul productiei, tinand seama de faptul ca el detine 40% din totalul cheltuielilor de intretinere a animalelor.
Folosirea mulsului mecanic determina cresterea productivitatii muncii de 2,5-4 ori fata de cea intalnita la mulsul manual. Procesele de automatizare a mulsului reduc considerabil efortul fizic depus de mulgator si scad consumul de ore-om la 1,2-1,3 ore-om/hl lapte.
Din punct de vedere ergonomic, se diminueaza incidenta bolilor profesionale, se modifica caracterul muncii mulgatorului, aceasta devenind o varianta a muncii industriale.
S-a constatat ca prin muls mecanic sporeste cantitatea de lapte muls si, in special, creste continutul in grasime al laptelui cu 10-20%, deoarece prin mulsul mecanic se poate colecta si laptele de la sfarsitul mulsului, care este mai bogat in grasime. De asemenea, calitatea igienica a laptelui se imbunatateste considerabil, reducandu-se numarul de microorganisme nedorite.
In cazul intretinerii libere a vacilor de lapte, mulsul se realizeaza centralizat la platforma de muls.
Pentru realizarea mulsului, platformele de muls sunt dotate cu mai multe incaperi:
-
- sala de muls propriu-zisa (constructii metalice pentru imobilizarea animalelor in timpul mulsului, instalatie de muls);
- padocul de asteptare;
- sala de racire si pastrare a laptelui;
- generatorul de vacuum.
Comparativ cu mulsul in adapost, folosit in cazul intretinerii legate a vacilor de lapte, mulsul in sali speciale (platforme de muls) aduce un plus de confort pentru mulgator prin existenta culoarului in care acesta sta. De asemenea, scade efortul depus de angajat si consumul de ore-om/hl, iar productivitatea muncii creste de cateva ori.
Din punct de vedere tehnic, vacuumul se mentine constant cu mai multa usurinta pe durata mulgerii, deoarece conducta este mult mai scurta, iar efectivul de vaci poate fi marit in cadrul fermei, fara a se efectua investitii suplimentare pentru echipamentul de muls.
Clasificarea tehnologiilor de muls la platforma se bazeaza pe pozitia vacilor in timpul mulsului. Astfel, exista sali de muls cu pozitionarea animalelor in unghi de 300 fata de culoarul mulgatorului (platforma tip „bradulet”), cu pozitionarea animalelor unul in spatele celuilalt (platforma tip „tandem”) sau perpendicular pe culoarul mulgatorului (platforma tip „side by side”). De asemenea, se pot utiliza si platformele de muls mobile, cum ar fi platforma tip „rotolactor” sau „unilactor”.
O tehnologie de muls inovativa, care se va dezvolta in anii urmatori, este tehnologia robotizata de muls. Aceasta presupune cresterea productivitatii prin excluderea muncii umane din salile de muls si folosirea unor brate automatizate, care sa realizeze toate operatiile obositoare de rutina. In prezent, o astfel de tehnologie este costisitoare, dar cu trecerea timpului se va implementa in multe ferme, datorita sigurantei si a simplificarii mulsului.
Tehnologii moderne pentru cresterea taurinelor pentru CARNE
Ingrasarea taurinelor pentru carne se poate realiza in trei sisteme, si anume: sistemul intensiv; sistemul semiintensiv; sistemul extensiv.
Sistemul intensiv de ingrasare impune realizarea unor investitii mai mari pentru procesul de productie (constructii, utilaje etc.) si necesita animale cu potential genetic ridicat. Este sistemul cu cea mai mare productivitate a muncii, care permite maximizarea parametrilor tehnici si economici. Astfel, indicatorii tehnici realizati sunt urmatorii: spor mediu zilnic de peste 1000 g/zi; consum specific de 7 UNC/kg spor; randament la taiere de peste 58%; ponderea carnii in carcasa de peste 67%; varsta de valorificare de 3-20 de luni; necesita personal calificat.
Sistemul semiintensiv de ingrasare presupune investitii mai reduse, insa si o productivitate a muncii mai mica. La acest sistem de ingrasare se preteaza rasele mixte si de lapte. Din punct de vedere productiv, valorificarea se realizeaza la varste diferite (18, 24, 27 de luni), sporul mediu zilnic este in medie de 900 g/zi, cu consumul specific de 8-10 UNC/kg spor. In acest sistem se realizeaza un randament mediu la taiere de 52-55%, cu o pondere medie a carnii in carcasa cuprinsa intre 60 si 65%.
Sistemul extensiv de ingrasare se practica in toate regiunile Globului, caracterizandu-se prin investitii reduse, prin folosirea resurselor furajere locale. Productivitatea muncii este foarte redusa, comparativ cu celelalte sisteme. Din punct de vedere tehnic, sporul de crestere este sub 700 g/zi, consumul specific de 10-14 UNC/kg spor, randamentul la taiere sub 52% la tineret, iar la animalele adulte sub 48%, iar ponderea carnii in carcasa sub 60%.
Tipurile de productie intalnite sunt urmatoarele:
-
- vitel de carne usor si greu, care se sacrifica la 120 kg, respectiv 250 kg, la varsta de 2,5-5 luni, cu un spor mediu de crestere de 1100 g/zi si consumul specific de 2,5-2,7 UNC/kg spor;
- tineret bovin ingrasat traditional, care se sacrifica la 250-450 kg, la varsta de 7-13 luni, cu un spor mediu de crestere de 1200-1100 g/zi si consumul specific de 3-5 UNC/kg spor;
- tineret bovin mascul-precoce, care se sacrifica la 450-580 kg, la varsta de 12-20 luni, cu un spor mediu de crestere de 1200-900 g/zi si consumul specific de 4,5-6 UNC/kg spor;
- tineret mascul castrat si vitele, care se sacrifica la 600-650 kg, la varsta de 24-27 luni, cu doua perioade de incetinire, cu un spor mediu de crestere de 100-400-700 si 1000 g/zi si consumul specific de 7,0-7,2 UNC/kg spor;
- boii si vitele in varsta, care se sacrifica la 650-750 kg, la varsta de 36-42 luni, trei perioade de incetinire, cu un spor mediu de crestere de 100, 300, 400, 200, 600 si 1000 g/zi si consumul specific de 8-8,5 UNC/kg spor.
In sistemul intensiv de ingrasare, cea mai raspandita metoda de crestere este ingrasarea de tip baby-beef normal, care se intalneste cel mai frecvent, datorita cantitatilor mari de carne care se obtin si a eficientei sporite. Viteii sunt adusi in ferma de ingrasare conform unui grafic de populare la varsta de 12-15 zile.
Verigile tehnologice ale ingrasarii baby-beef normal sunt afluirea materialului biologic destinat ingrasarii, intretinerea si hranirea.
| Abrevieri | |
| EM – Energie metabolica GES – Gaze cu efect de sera HACCP – Hazard Analysis of Critical Control Points PD – Proteina digestibila PDI – Proteina digestibila intestinala | SO – Valoarea productiei standard SU – Substanta uscata UN – Unitate nutritiva UNC – Unitate nutritiva carne UNL – Unitate nutritiva lapte |
