O boala importanta este arsura bacteriana produsa de Pseudomonas syringae pisi si se manifesta prin aparitia pe toate organele aeriene ale plantei a unor pete mici galben-cafenii ce se necrozeaza, in final pastaile uscandu-se si ramanand seci.
Boala a fost semnalata in 1915 in SUA, apoi in mai multe state europene iar in 1957 E. Docea si Olga Vulpe au depistat-o in culturile de mazare din jurul capitalei.
Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constata prezenta unor pete mici, de 1-6 mm in diametru, cu aspect umed, colturoase, galbene-cafenii la inceput, apoi brune.
Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-maslinii, pot sa se uneasca si sa dea nastere la dungi brune de pana la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a coditei frunzei.
Infectiile primare, timpurii, pot produce uscarea florilor si uscarea primelor pastai mici. Infectiile secundare, tarzii, se manifesta pe pastai sub forma de pete circulare sau neregulate ca forma, de 3-8 mm in diametru, cu aspect umed, de culoare galbena-brunie, iar ca urmare pastaile raman seci.
Pe toate organele atacate, din tesuturile distruse apar picaturi cu bacterii, de culoare alb-cenusie, ce se usuca se brunifica si formeaza pe zonele uscate, pelicule lucioase.
Transmitere – raspandire. Raspandirea bacteriei in cultura se face prin curentii de aer ce antreneaza fragmente de colonii (pelicule) bacteriene sau picaturile apei de irigatie (prin aspersiune) sau a apei de ploaie.
Bacteria se transmite de la un an la altul, prin samanta infectata si in masura mai redusa prin resturile vegetale infectate.
Evolutia bolii este favorizata de umiditatea atmosferica mare si de temperaturile ridicate cuprinse intre 28-30oC.
Prevenire si combatere. La semanat se va folosi samanta provenita din loturi semincere, unde nu s-a manifestat atacul si preventiv va fi tratata cu un bactericid.
