Longevitatea reprezinta o caracteristica naturala a speciilor care este influentata de conditiile de mediu si de modificarile antropice ale acestora, de inteventiile dorite sau accidentale ale plantelor.
In scara vegetatiei lemnoase, longevitatea arbustilor este, in general mai mica. Un arbust cu longevitate de exceptie este Buxus.
In conditii stationale normale, speciile de arbori cultivate in tara noastra, atang varste diferite:
sub 50 de ani (longevitate foarte mica): Salix caprea, Robinia hispida, Ailanthus altissimar,
50-100 de ani (longevitatea mica): Populus tremula, Salix Alba, specii de Prunus, Sorbus, Betula, s.a,
200-300 de ani (longevitate medie): Platanus hybrida, Populus nigra, Celtis,
peste 300 de ani (longevitatea foarte mare): Pinus sylvestris, Larix, Abies alba, Quercus, taxus.
Arborii cei mai longevivi sunt chiparosii de balta (Taxodium distichum) care pot ajunge la 6000 de ani, urmati de tisa (Taxus baccata) care poate depasii 2000 de ani.
