Cifrele ne pun pe hartă, dar apicultorii români au nevoie de mai mult decât un loc de onoare în statistici
Pe scurt:
- România are 1,714 milioane de stupi înregistrați în ferme, locul 2 în Uniunea Europeană după Italia (1,9 milioane), conform datelor Eurostat pentru 2023
- Totalul stupilor din UE a atins un record de 9,4 milioane în 2023, o creștere de 16% față de 2020
- La nivel național sunt înregistrați 35.000-40.000 de apicultori cu aproximativ 2,395 milioane familii de albine
- Producția de miere din 2025 a scăzut cu 70% față de un an normal, din cauza primăverii capricioase și a secetei care au afectat flora meliferă
- Sectorul apicol a atras 151,2 milioane de euro prin fonduri AFIR în ultimii 10 ani, pentru 6.855 de investiții
- Din 14 iunie 2026 intră în vigoare noi reguli de etichetare a mierii în UE: pe borcan va trebui indicat procentul exact din fiecare țară de origine
- O subvenție de 15 euro pe familia de albine se află în dezbatere în Parlamentul României
- Din 2028, apicultorii europeni vor primi pentru prima dată în istoria PAC Sprijin Cuplat de Venit pentru producția de miere
Locul 2 în Europa la stupi de albine: ce arată cifrele
Datele publicate de Eurostat pe 20 mai 2026, cu ocazia Zilei Mondiale a Albinelor, confirmă o poziție pe care România o ocupă cu mândrie: 1,714 milioane de stupi înregistrați în ferme, al doilea cel mai mare efectiv din Uniunea Europeană. Deasupra noastră se află Italia, cu aproape 1,9 milioane de stupi, iar în urma noastră vin Grecia cu 1,2 milioane și Bulgaria cu un milion.
La nivel de UE, imaginea este pozitivă: 9,4 milioane de stupi în total, un record absolut, cu 16% mai mult față de 2020. România a crescut și ea, de la 1,470 milioane de stupi în 2020 la 1,714 milioane în 2023.
Un detaliu pe care nu trebuie să-l pierdem din vedere: aceste cifre reflectă doar stupii din fermele autorizate. Efectivul real din toată țara este mai mare. La nivel național sunt înregistrați 35.000-40.000 de apicultori cu aproximativ 2,395 milioane familii de albine, potrivit datelor raportate de Agenția Națională pentru Zootehnie.
O industrie puternică pe hârtie, fragilă în teren
Locul 2 în Europa sună bine. Realitatea din stupine în 2026 sună cu totul altfel.
Anul 2025 a fost unul dintre cei mai grei ani pentru apicultura românească. Producția de miere a ajuns la 30% dintr-un an normal, o scădere de 70%. Cauzele s-au suprapus: o primăvară capricioasă care a perturbat zborul albinelor exact în perioada înfloririi salcâmului, seceta care a afectat flora meliferă, și ani de zile de expunere a albinelor la neonicotinoide, substanțe din produsele de protecție a plantelor care au cauzat pierderi de 80-90% din efectivele unor stupine.
Un apicultor din Dobrogea a rezumat anxietatea unui întreg sector: „Să vedem cum trecem și de aprilie, când pomii dau în floare, să nu se întâmple ca anul trecut, când a venit înghețul și nu am avut miere de salcâm deloc.”
Mierea falsificată, concurentul invizibil
Producția scăzută nu este singura problemă. Golul lăsat pe piață de mierea românească autentică a fost umplut rapid de importuri ieftine, adesea de calitate îndoielnică. La nivel european, o investigație a Comisiei Europene a arătat că aproape jumătate din mierea importată din țări non-UE este falsificată sau alterată. România nu este ferită de acest fenomen.
O parte din mierea importată din China ajunge la angrosiști români, se amestecă cu miere autentică și se vinde mai departe cu etichetă românească. Consumatorul nu știe, apicultorul cinstit pierde teren.
Noi reguli de etichetare din 14 iunie 2026
O schimbare legislativă vine să pună puțin ordine în această piață. Din 14 iunie 2026 intră în vigoare noi reglementări europene privind etichetarea mierii, care transpun Directiva 1438/2024. Pe borcanele de miere va trebui indicat procentul exact din fiecare țară de origine, nu doar o mențiune vagă de tipul „amestec de mieri din UE și non-UE”.
Mierea produsă și ambalată înainte de 14 iunie 2026 poate fi vândută în continuare până la epuizarea stocurilor, deci schimbarea nu se va simți imediat pe rafturi. Dar direcția este cea corectă: consumatorul va putea face o alegere informată, iar apicultorul cu miere autentică va putea concura pe argumente reale.
Bani europeni și sprijin care vine, treptat
Sectorul apicol românesc nu a fost lăsat fără sprijin în ultimii ani. Prin fonduri nerambursabile acordate de AFIR, în ultimii 10 ani au fost finanțate 6.855 de investiții în apicultură, cu o valoare totală de 151,2 milioane de euro. Banii au mers spre echipamente, mijloace de transport pastoral, linii de îmbuteliere și modernizarea stupinelor.
Din actualul Plan Strategic PAC 2023-2027, AFIR a semnat contracte cu 307 tineri apicultori prin intervenția DR-30, în valoare de 21,5 milioane de euro.
La nivel național, în Parlamentul României se află în dezbatere două proiecte legislative care propun un ajutor de stat de aproximativ 15 euro pe familia de albine. Unul a trecut deja de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților pe 20 mai 2026. Suma poate părea modestă, dar Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, a formulat-o clar: „Apicultorului nu-i place să stea cu mâna întinsă, dar e nevoie și de așa ceva în momentele de criză pe care le-am avut din plin în ultimii ani.”
Ce aduce 2028 pentru apicultori
Vestea cu adevărat mare vine din perspectivă europeană. Din 2028, odată cu noul Cadru Financiar Multianual al UE, apicultorii europeni vor primi pentru prima dată în istoria Politicii Agricole Comune Sprijin Cuplat de Venit pentru producția de miere. Este același tip de subvenție directă pe producție pe care crescătorii de bovine sau producătorii de sfeclă de zahăr o primesc de ani de zile. Pentru România, cu unul dintre cele mai mari efective de familii de albine din UE, miza financiară este semnificativă.
Concluzie practică – Ce poți face acum ca apicultor
Dacă ai o stupină și nu ai depus cerere de subvenții la APIA pentru intervențiile apicole 2026, verifică imediat termenul-limită, care este de regulă 31 iulie al anului în curs. Cererea se descarcă de pe apia.org.ro, secțiunea Măsuri de piață, Apicultură. Poți deconta medicamente pentru varooză și nosemoză, echipamente de protecție, accesorii apicole și analize de calitate a mierii.
Dacă te gândești să-ți extinzi stupina sau ești un tânăr apicultor la început de drum, urmărește lansările AFIR pentru intervențiile DR-12 și DR-14 din Planul Strategic PAC 2023-2027: finanțare nerambursabilă disponibilă pentru stupine de minimum 30, respectiv 170 de familii de albine.
Iar dacă vinzi miere direct consumatorilor, pregătește-te pentru 14 iunie 2026: noile reguli de etichetare îți pot deveni un avantaj competitiv față de importatorii de miere falsificată. META TITLE: România, locul 2 în UE la stupi de albine: situație și perspective 2026 META DESCRIPTION: România are 1,7 milioane de stupi, locul 2 în UE. Producția a scăzut 70% în 2025, dar vin noi reguli de etichetare și subvenții pentru apicultori.
