Consiliul UE a adoptat pe 22 mai 2026 o decizie care poate reduce costurile cu îngrășămintele, dar nu rezolvă problema de fond
Pe scurt:
- Consiliul Uniunii Europene a suspendat pe 22 mai 2026 taxele vamale pentru principalele îngrășăminte pe bază de azot, inclusiv uree și amoniac, pentru o perioadă de un an
- Economia estimată la nivelul întregii UE este de aproximativ 60 de milioane de euro în taxe de import
- Taxele actuale pentru aceste produse se situau între 5,5% și 6,5% din valoarea importurilor
- Măsura nu se aplică pentru produsele din Rusia și Belarus
- Suspendarea vine pe fondul unor creșteri de preț dramatice: ureea importată în România a depășit 730 de dolari pe tonă în primăvara lui 2026, față de circa 510 dolari pe tonă în noiembrie 2025
- La nivel european, îngrășămintele azotoase costau în februarie 2026 cu 29% mai mult față de media anului 2024
- România este vulnerabilă: producția internă acoperă doar aproximativ 9% din necesarul național, iar combinatul Azomureș funcționează sub capacitate
- Măsura intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se aplică prin cote tarifare, nu nelimitat
Ce a decis exact Consiliul UE
Vineri, 22 mai 2026, Consiliul Uniunii Europene a adoptat suspendarea tarifelor vamale pentru principalele îngrășăminte pe bază de azot utilizate în agricultura europeană. Decizia acoperă ureea, amoniacul și alte inputuri necesare producerii fertilizanților azotați, adică exact produsele care au înregistrat cele mai mari scumpiri în ultimele luni.
Makis Keravnos, ministrul Finanțelor al Ciprului, care a semnat decizia în numele Consiliului, a formulat-o simplu: „Decizia de astăzi oferă fermierilor europeni un acces mai bun la aprovizionare cu îngrășăminte accesibile și fiabile. În același timp, ne îndepărtăm rapid de produsele rusești și belaruse și construim lanțuri de aprovizionare mai rezistente la nivel global.”
Suspendarea intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se aplică timp de un an, cu posibilitate de prelungire dacă Comisia Europeană decide că situația pieței o justifică.
Cum funcționează în practică, fără jargon
Taxele vamale obișnuite pentru aceste produse se situau între 5,5% și 6,5%. Pe volumele importate în 2024 de UE, vorbim de cantități masive: 2 milioane de tone de amoniac și 5,9 milioane de tone de uree, plus 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotoase finite. Eliminarea taxei pe aceste volume generează economii estimate la 60 de milioane de euro la nivel de bloc comunitar.
Un detaliu tehnic pe care orice fermier trebuie să îl știe: suspendarea nu este nelimitată. Se aplică printr-un sistem de cote tarifare, adică fără taxe doar până la un anumit volum de importuri, calculat pe baza importurilor din 2024 plus 20% din volumele care veneau anterior din Rusia și Belarus. Importurile care depășesc aceste cote rămân taxate la nivelul standard. Practic, măsura deschide mai mult spațiu pentru furnizori din alte țări, fără a crea o piață complet liberă.
Rusia și Belarus, excluse
Produsele din Rusia și Belarus nu beneficiază de suspendarea taxelor. Decizia UE este explicită: excluderea Rusiei se datorează războiului de agresiune împotriva Ucrainei, iar excluderea Belarusului vizează sprijinul acordat Moscovei și ignorarea dreptului internațional. Această excludere contează pentru că, înainte de 2022, Rusia era unul dintre principalii furnizori de îngrășăminte azotoase pentru Europa.
De ce a ajuns UE în această situație
Prețurile la îngrășămintele azotoase nu au explodat dintr-o singură cauză. S-au acumulat mai mulți factori: scumpirea gazului natural după 2022 a lovit direct în costurile de producție ale fabricilor europene de amoniac, perturbarea rutelor maritime prin Strâmtoarea Ormuz a afectat aprovizionarea globală, prin acest punct trecând circa 40% din transferul mondial de uree și 25% din azotatul de amoniu, iar introducerea taxei pe carbon CBAM la frontiera UE din 2026 a adăugat costuri suplimentare de 10-30% pe tona importată.
Rezultatul: ureea ajunsă la fermieri în România a depășit 730 de dolari pe tonă în primăvara lui 2026, față de circa 510 dolari pe tonă în noiembrie 2025. La nivelul UE, îngrășămintele azotoase costau în februarie 2026 cu 29% mai mult decât media anului 2024.
Situația specifică a României
România se află într-o poziție mai vulnerabilă decât multe alte state membre. Producția internă de îngrășăminte acoperă doar aproximativ 9% din necesarul național, potrivit datelor citate de ministrul agriculturii Tanczos Barna. Combinatul Azomureș din Târgu Mureș, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei și cel care asigura tradițional circa 75% din aprovizionarea pieței interne, funcționează sub capacitate din cauza prețurilor ridicate la gaze.
Fermierii români plătesc astfel de două ori: o dată prin prețul de piață al importurilor, și o dată prin lipsa unui producător intern care să stabilizeze piața. Reducerea taxelor vamale poate ușura puțin această ecuație, dar nu o rezolvă structural.
Concluzie practică – Ce să urmărești în perioada imediat următoare
Efectul concret al suspendării taxelor vamale nu se va simți imediat în prețul de la distribuitor. Lanțul de aprovizionare are inerție: importurile deja contractate nu se refac peste noapte, iar distribuitorii care au cumpărat stocuri la prețuri mari nu le vor vinde în pierdere.
Ce poți face tu ca fermier: urmărește prețurile de la furnizori în luna imediat următoare publicării în Jurnalul Oficial al UE și compară cu cotațiile de pe piața internațională. Dacă ai fertilizarea de toamnă de planificat, această fereastră poate fi un moment bun pentru negocieri, mai ales dacă furnizorii încep să simtă presiunea concurențială a importurilor mai ieftine.
Pe termen lung, Comisia Europeană a anunțat că monitorizează piața și va decide dacă extinde sau modifică suspendarea. Urmărește și evoluția situației Azomureș: relansarea producției interne ar fi singurul mecanism cu adevărat durabil de stabilizare a prețurilor pentru fermierii din România.
