
Articol de opinie realizat de Stanislav JAS – Presedintele Grupului de lucru Copa-Cogeca „Miere”: La ce va ganditi prima data cand auziti de produse europene contrafacute? Parfumuri, genti sau articole de marca? Daca da, mai ganditi-va! Mierea ar trebui sa ocupe primul loc in randul acestor produse! Comisia Europeana tocmai a publicat un raport privind o investigatie la nivel comunitar privind calitatea mierii importate in UE. Constatarile sunt socante: 46 % din toate esantioanele analizate1 de organismele publice ale UE au fost considerate suspecte din punctul de vedere al unei posibile fraude.
Totusi, importurile reprezinta in continuare 40 % din consumul anual de miere al UE.
Sunt apicultor profesionist si detin 150 de stupi in sudul Finlandei. La fel ca si colegii mei apicultori de pe continent, am grija de albine, ofer servicii de polenizare producatorilor de fructe si agricultorilor finlandezi, colectez si vand miere locala. O parte din activitatea mea vizeaza, de asemenea, conservarea albinei negre europene, o specie protejata, care aproape a disparut in regiunea mea.
M-am hotarat sa vorbesc astazi pentru ca nu vreau sa fiu redus la a fi un simplu spectator al decaderii tacite a apiculturii in Europa. De ani de zile, apicultorii europeni trag un semnal de alarma cu privire la starea pietei europene a mierii. Situatia a devenit disperata pentru majoritatea apicultorilor comerciali. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca fortele traditionale ale pietei, modelate de cerere si oferta, au fost corupte de ani de zile de trucuri scandaloase menite sa insele consumatorul de miere. Acest lucru se datoreaza, in principal, faptului ca legislatia europeana privind mierea nu este indeajuns de robusta. La ora actuala, consumatorii sunt adesea in imposibilitatea de a identifica in mod clar locul exact de provenienta al mierii, in special in cazul amestecurilor comerciale de miere in care se pun laolalta miere din UE si miere din afara UE. La aceasta se adauga faptul ca mierea falsificata importata, adica un amestec de miere cu siropuri complexe, duce la scaderea preturilor in magazine la niveluri atat de mici incat perceptia consumatorilor cu privire la valoarea reala a mierii autentice ajunge sa fie complet distorsionata.
Scaderea vanzarilor apicultorilor, cresterea stocurilor de miere locala si pierderea rentabilitatii erodeaza treptat productia europeana. Suntem pur si simplu incapabili sa concuram cu produsele importate, care nu corespund definitiei legale a mierii. Ca un exemplu graitor, valoarea declarata pentru mierea importata din Asia se situeaza de ani de zile in jurul valorii de 1,5 EUR/kg, in timp ce costul mediu de productie pentru mierea produsa in Finlanda poate ajunge la 15 EUR/kg: de zece ori mai mult Rata actuala a inflatiei si cresterea costului energiei nu fac decat sa accelereze aceasta tendinta. Nu putem sa coboram preturile la nivelul celor ale produselor importate care contin siropuri decuplate de inflatie si de fluctuatiile naturale determinate de conditiile meteorologice.
Valoarea apiculturii pentru UE isi depaseste cu mult propria pondere economica
Unii ar putea sustine ca mierea nu este o componenta vitala a economiei europene si nationale. Cu toate acestea, trebuie sa analizam situatia critica a pietei intr-un context social mai larg. Initiativa privind polenizatorii a UE, revizuita recent, subliniaza importanta luarii unor actiuni imediate pentru a stopa declinul polenizatorilor. Albinele crescute de apicultori joaca un rol vital in polenizare pentru a obtine alimentele pe care le consuma cetatenii nostri, ca sa nu mai vorbim de conservarea biodiversitatii care ne inconjoara. Copa si Cogeca estimeaza ca distrugerea mijloacelor de subzistenta ale apicultorilor comerciali europeni ar putea duce la pierderea a mai mult de 5 milioane de colonii de albine de pe intregul continent. Este vorba despre aproape o treime din cifrele actuale. In fata celor mai mari provocari societale, cum ar fi schimbarile climatice, nu ne putem permite o astfel de reducere, deoarece alte populatii de insecte polenizatoare pur si simplu nu exista pentru a inlocui pierderea coloniilor de albine detinute de apicultori.
Solutii la criza pietei cunoscute si disponibile
Pentru a face fata acestei situatii este necesar sa facem mai mult decat sa observam ca spectatori, avand in vedere ca solutiile politice au fost deja identificate in mod clar. Comisia trebuie sa ia rapid decizii politice pentru a pune in aplicare astfel de solutii, iar Copa si Cogeca, statele membre si deputatii din Parlamentul European sunt gata sa colaboreze.
In primul rand, urmeaza revizuirea Directivei Consiliului privind mierea (2001/110/CE). Directiva trebuie sa abordeze urmatoarele trei prioritati pentru a produce efecte reale: informatii transparente pentru operatorii din lantul alimentar si consumatori cu privire la originea si ponderea amestecurilor de miere, punerea la dispozitia a instrumentelor de combatere eficienta a fraudei in domeniul mierii si mentinerea calitatii mierii, spre folosul atat al consumatorilor, cat si al producatorilor. Trasabilitatea si testarea in laborator pentru a verifica originea mierii vor fi componente esentiale ale cadrului juridic consolidat, ca mijloc de verificare a conformitatii cu o etichetare mai transparenta.
Infiintarea unui centru comunitar de referinta pentru miere ar fi la fel de importanta. Cu ajutorul unui astfel de organism specializat, vom avea cu totii un loc unde sa dezvoltam si sa testam metode moderne pentru a dovedi autenticitatea si calitatea mierii inainte ca acestea sa fie facute oficiale de catre Comisie Pur si simplu nu putem continua sa testam mierea si sa certificam in mod legal loturile importate folosind un cadru legal invechit, cu metode de laborator care nu au mai fost actualizate de zeci de ani!
Comisia si autoritatile nationale trebuie sa aiba, de asemenea, capacitatea de a preveni fenomenul falsificarii si al comertului cu miere frauduloasa. Trebuie sa stabilim o lista rosie a importatorilor si producatorilor carora le este interzis sa exporte pe piata UE, in paralel cu testarea sistematica a loturilor de miere importate si comercializate in vrac.
In ultimul rand, este la fel de important sa punem la dispozitie sisteme clare de etichetare a originii pentru a da consumatorilor puterea sa aleaga. Am depus eforturi enorme in aceasta directie, in prezent sectorul nostru fiind pregatit. In intalnirile recente pe care le-am avut la Bruxelles, oficialii Comisiei au subliniat riscul pe care l-ar putea crea o astfel de etichetare: un risc la adresa comertului intracomunitar de “promovare a nationalismului prin etichetare“. Ce ingrijorare inutila in Europa de astazi! Cata lipsa de consecventa in Pactul verde! Noi, producatorii de miere, suntem cu totii mandri sa aratam clientilor nostri aceasta diversitate geografica. Afisarea obligatorie a tarii de origine pe eticheta mierii, fara nicio exceptie in cazul amestecurilor, nu va afecta in niciun fel o piata atat de dependenta de importurile din afara UE.
Impreuna cu colegii mei de la Copa si Cogeca, suntem convinsi ca trebuie luate masuri de politica urgente pentru a inversa declinul productiei europene si pentru a proteja imaginea mierii. In lipsa unor astfel de decizii politice, sectorul nostru apicol va fi redus la un simplu hobby de muzeu in aer liber, cu consecinte profunde asupra mediului, productiei alimentare si increderii consumatorilor.
Stanislav JAS
Presedinte, Grupul de lucru Copa-Cogeca „Miere”
Copa si Cogeca reprezinta vocea unita a agricultorilor si a cooperativelor agricole din Uniunea Europeana. Impreuna, ne asiguram ca agricultura UE este durabila, inovatoare si competitiva, garantand siguranta alimentara pentru cinci sute de milioane de oameni din ansamblul Europei.




