Schimbarea regulilor la AFIR pune micii fermieri în dificultate; dispariția sumelor forfetare devine „capcana cofinanțării” și transformă accesul la fonduri într-o provocare financiară majoră
Accesarea subvențiilor europene pentru modernizarea exploatațiilor agricole a devenit un proces mult mai riguros în actualul exercițiu financiar, lăsând în urmă simplitatea programelor anterioare. Specialiștii avertizează că principala barieră pentru micii producători nu mai este obținerea punctajului de eligibilitate, ci capacitatea reală de a susține financiar partea lor de investiție, un detaliu care trece adesea neobservat în faza inițială de planificare.
Expertul în fonduri europene, Andra Popescu, subliniază că există o confuzie generalizată în rândul fermierilor cu privire la modul în care sunt distribuiți banii. Mulți solicitanți încă speră la primirea unor sume forfetare pe care să le gestioneze liber, însă realitatea noilor linii de finanțare, precum DR-12 sau DR-14, este complet diferită.
”Temerea micilor fermieri este, în principal, legată de partea de cofinanțare. Până acum, percepția multora, cel puțin la DR-14, este că vor primi banii și vor face ei ceea ce își propun cu banii primiți. Nu este deloc așa. Revenim și le spunem că nu mai există niciun fel de sumă forfetară”, a explicat Andra Popescu în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” de la AGRO TV.
Această transformare a sistemului de finanțare impune fermierilor să vină cu o contribuție proprie semnificativă. De exemplu, în cazul intervenției DR-12, rata de cofinanțare pe care beneficiarul trebuie să o asigure variază între 20% și 35% din valoarea totală a proiectului. Deși autoritățile nu solicită dovada acestor sume în momentul depunerii dosarului, momentul adevărului survine la semnarea contractului.
Problema critică apare în faza de contractare, unde mulți producători agricoli descoperă că nu sunt „bancabili” sau nu dispun de resursele necesare pentru a acoperi restul investiției. Din acest motiv, un număr îngrijorător de solicitanți sunt nevoiți să abandoneze proiectele chiar înainte de implementare. Fără o analiză financiară realistă și un dialog prealabil cu instituțiile bancare, fermierii riscă să piardă luni de muncă și resurse investite în consultanță, doar pentru a constata că „piedica invizibilă” a cofinanțării le blochează drumul către fondurile europene.
