Spațiile verzi din orașe — parcurile, arborii de pe marginea străzilor, grădinile publice și scuarurile — nu au doar rol estetic. Ele contribuie la calitatea aerului, reduc efectele temperaturilor ridicate, oferă umbră, susțin biodiversitatea și fac orașele mai sănătoase pentru locuitori.
Pentru ca aceste spații să rămână sănătoase, ele trebuie monitorizate atent. Arborii și plantele din mediul urban pot fi afectați de boli, insecte dăunătoare sau organisme invazive, mai ales în contextul schimbărilor climatice, al transporturilor, al comerțului internațional și al circulației intense de plante și materiale vegetale.
În România, Autoritatea Națională Fitosanitară, prin structurile sale județene — oficiile fitosanitare — are un rol important în supravegherea sănătății plantelor, inclusiv în spațiile verzi urbane.
Controlul fitosanitar nu înseamnă doar intervenție atunci când un arbore este deja vizibil afectat. În ultimii ani, abordarea s-a schimbat: accentul este pus tot mai mult pe prevenție, monitorizare și identificarea timpurie a riscurilor.
Această abordare este susținută și de legislația europeană, în special de Regulamentul (UE) 2016/2031, cunoscut la nivel european ca Plant Health Law. Acesta stabilește reguli privind protecția plantelor împotriva organismelor dăunătoare și obligă statele membre să monitorizeze activ teritoriul.
Orașele pot deveni puncte de intrare pentru dăunători exotici sau invazivi, deoarece aici ajung frecvent plante ornamentale, arbori, arbuști, flori, ambalaje din lemn și alte produse vegetale provenite din diferite zone. De aceea, spațiile verzi urbane trebuie urmărite cu atenție, la fel ca plantațiile agricole sau pepinierele.
Un element esențial este controlul materialului săditor. Orice proiect de amenajare sau modernizare urbană care presupune plantarea de arbori, arbuști sau alte plante trebuie să țină cont de proveniența acestora.
Pentru plantele destinate plantării, legislația europeană prevede existența pașaportului fitosanitar. Acesta este un document de trasabilitate care arată că plantele provin de la operatori profesioniști înregistrați și că au fost verificate conform cerințelor fitosanitare.
Autoritățile publice locale trebuie să includă această cerință în documentațiile de achiziție și în caietele de sarcini. Recepția loturilor de plante trebuie condiționată de existența pașaportului fitosanitar, conform normelor europene aplicabile.
Inspectorii fitosanitari pot efectua controale la locurile de depozitare, în pepiniere, în spațiile de plantare sau în alte puncte relevante. Aceștia verifică documentele, etichetele, codurile de trasabilitate și starea plantelor, pentru a se asigura că materialul săditor respectă cerințele legale.
Monitorizarea spațiilor verzi este un proces continuu, desfășurat pe tot parcursul sezonului de vegetație, din primăvară până toamna.
O primă etapă este supravegherea prin capcane. În anumite zone, inspectorii pot amplasa capcane în parcuri, grădini botanice sau alte spații verzi importante, pentru a urmări prezența unor insecte dăunătoare.
Pot fi utilizate capcane cu feromoni, care atrag anumite specii de insecte, sau capcane cromatice, cum sunt panourile galbene lipicioase, folosite pentru monitorizarea insectelor care pot transmite boli de la o plantă la alta.
O altă etapă importantă este inspecția vizuală. Inspectorii verifică starea arborilor și a plantelor, urmărind semne precum uscarea frunzelor, pete, deformări, galerii în lemn, crăpături în scoarță, ramuri uscate sau alte simptome care pot indica prezența unei boli sau a unui dăunător.
Dacă sunt observate simptome suspecte, inspectorii pot recolta probe: frunze, lăstari, fragmente de scoarță, părți din ramuri sau alte materiale vegetale. Probele sunt sigilate și trimise la laborator, unde sunt analizate pentru identificarea exactă a cauzei.
Analizele de laborator sunt importante deoarece unele boli sau organisme dăunătoare nu pot fi confirmate doar prin observare vizuală. Pentru rezultate corecte, pot fi folosite metode moderne de diagnostic, inclusiv teste moleculare.
În funcție de rezultatele monitorizării și ale analizelor, ANF poate emite buletine de avertizare fitosanitară. Acestea conțin informații despre riscurile identificate și recomandări privind măsurile care trebuie luate de administratorii spațiilor verzi.
În zonele frecventate de public, utilizarea produselor de protecție a plantelor trebuie făcută cu atenție sporită și numai cu respectarea legislației. Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor impune reducerea riscurilor asociate acestor produse, mai ales în spațiile folosite de publicul larg sau de grupuri vulnerabile, cum sunt copiii.
De aceea, în parcuri, grădini publice, terenuri de sport, curți ale școlilor sau alte zone similare, măsurile de prevenire și metodele alternative trebuie luate în calcul cu prioritate, iar tratamentele chimice trebuie aplicate doar atunci când sunt justificate și în condiții controlate.
Rolul ANF este de a sprijini aplicarea corectă a legislației, de a monitoriza sănătatea plantelor și de a contribui la prevenirea răspândirii bolilor și dăunătorilor. Prin activitatea inspectorilor fitosanitari, pot fi identificate din timp probleme care, netratate, ar putea afecta arborii, spațiile verzi și mediul urban.
Protejarea spațiilor verzi este o responsabilitate comună. Autoritățile locale, administratorii parcurilor, specialiștii, operatorii care furnizează material săditor și instituțiile cu atribuții de control trebuie să lucreze coordonat pentru ca plantele din orașe să fie sănătoase.
Controlul fitosanitar al spațiilor verzi este mai puțin vizibil pentru public, dar este esențial pentru sănătatea orașelor. Prin monitorizare, prevenție, verificarea materialului săditor și intervenții corecte, Autoritatea Națională Fitosanitară contribuie la protejarea arborilor, a plantelor ornamentale, a mediului și a oamenilor care folosesc aceste spații zi de zi.
