Parlamentul European votează reguli relaxate pentru noile tehnici moleculare, în timp ce sindicatele avertizează asupra riscului de monopol al brevetelor pe semințe.
Săptămâna aceasta marchează un moment de cotitură pentru viitorul sectorului agroalimentar de pe continent. Eurodeputații dezbat și supun la vot o reglementare de amploare ce vizează autorizarea și punerea pe piață a culturilor obținute prin noile tehnici de editare genomică (NGE). Această tehnologie este privită de promotori ca o armă indispensabilă în combaterea efectelor încălzirii globale și în asigurarea hranei. Calendarul oficial indică faptul că procedurile debutează luni în Comisia pentru Mediu a Parlamentului European, urmând ca votul decisiv să fie dat miercuri în cadrul ședinței plenare de la Strasbourg, relatează Agerpres.
Spre deosebire de organismele modificate genetic (OMG) din prima generație, noile procedee permit restructurarea ADN-ului intern al plantei fără a introduce gene de la alte specii sau organisme străine. Oamenii de știință intervin cu mare precizie pe genomul existent al plantei, accelerând procese care altfel ar dura zeci de ani prin selecție tradițională. Obiectivul tehnic este crearea rapidă de soiuri capabile să reziste la secete prelungite, valuri de căldură extremă sau atacuri de paraziți, oferind ca beneficiu secundar reducerea tratamentelor chimice aplicate culturilor.
Marile sindicate și structuri asociative din agricultura europeană privesc favorabil deschiderea legislativă, argumentând că producătorii au nevoie urgentă de material genetic rezistent în fața crizelor climatice repetate. Totuși, comunitatea agricolă este profund scindată. Producătorii din sectorul organic, alături de asociațiile ce reprezintă exploatațiile de familie, resping ferm proiectul. În acest sens, organizația sindicală franceză „Confederation Paysanne” a organizat o acțiune de protest chiar în fața legislativului european, solicitând respingerea legii sau impunerea unor reguli stricte de trasabilitate pentru a opri dependența totală față de corporațiile din sectorul biotehnologic.
O dispută majoră în rândul decidenților este legată de regimul proprietății intelectuale. Europarlamentarul francez Christophe Clergeau a înaintat o serie de amendamente menite să blocheze blocarea pieței de către un număr restrâns de multinaționale prin intermediul brevetelor de invenție. Contestatarii proiectului avertizează că materialul semincer editat va fi protejat de brevete foarte scumpe, transformându-i pe fermieri în clienți captivi și generând costuri de producție mult mai mari.
Compromisul politic realizat între Parlamentul European și guvernele statelor membre stabilește o delimitare clară a tehnologiilor, fiind create reguli mult mai lejere doar pentru plantele din „NGE de categoria 1”. Acestea includ modificări genetice limitate, fiind considerate echivalente cu mutațiile care pot apărea în mod natural, motiv pentru care vor fi supuse aceluiași regim ca semințele convenționale. Pe de altă parte, regulamentul interzice expres în Uniunea Europeană plantele modificate pentru a tolera erbicidele sau care își generează propriile insecticide. De asemenea, agricultura ecologică rămâne complet protejată, utilizarea oricărei forme de cultură editată genomic fiind interzisă în sistemul bio certificat.
Instituțiile cu profil științific manifestă abordări nuanțate pe acest subiect. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) susține inițiativa Comisiei și validează siguranța consumului pentru o mare parte din plantele NGE. În replică, Agenția Națională pentru Siguranța Sanitară a Alimentelor din Franța (ANSES) s-a poziționat mult mai rezervat într-un raport din 2024, cerând ca fiecare varietate să fie analizată individual înainte de cultivare, pentru a exclude orice risc asupra mediului sau populației. Până în prezent, legislația UE a asimilat aceste tehnici cu OMG-urile clasice, singura excepție cultivată comercial la nivel european pe suprafețe restrânse în Spania și Portugalia fiind porumbul „MON810”, brevetat de Monsanto.
