Secarea dramatică a debitului afectează serios rutele logistice către Marea Neagră, forțează închiderea punctelor de bac și pune presiune pe sistemul energetic national
Cumpăna apelor pe sectorul românesc al Dunării a atins cote critice, înregistrând valori minim istorice neimaginate din anul 1996 încoace. Scăderea accelerată a debitelor a determinat autoritățile naționale să aplice măsuri drastice, de la raționalizarea apei folosite în agricultură până la oprirea temporară a navigației pe porțiuni extinse ale fluviului. La data de 19 iulie, volumul de apă măsurat la intrarea în țară abia ajungea la 1,7 mii metri cubi pe secundă, o valoare extrem de scăzută în comparație cu media multianuală specifică acestei perioade, de 4,7 mii metri cubi pe secundă.
Insule de nisip, bacuri suspendate și barje cu cereale trase la mal
Efectele secetei severe sunt vizibile cu ochiul liber pe sectorul de frontieră dintre România și Bulgaria, unde au ieșit la suprafață numeroase bancuri de nisip care împiedică tranzitul naval. Din această cauză, activitatea mai multor puncte de trecere cu bacul a fost sistată, iar transportatorii au fost obligați să oprească pe termen nedeterminat barjele încărcate cu produse agricole. Această blocare a arterei fluviale amenință direct lanțurile logistice ale României — unul dintre pilonii principali ai exportului de cereale din spațiul comunitar —, având în vedere că Dunărea este calea primară de aprovizionare a porturilor maritime de la Marea Neagră.
Restricții la irigații și atenție sporită pentru Centrala de la Cernavodă
Schimbările dramatice ale vremii au determinat administrațiile locale din sud-estul țării să impună limite severe fermierilor privind extragerea apei pentru irigarea culturilor. În paralel, reprezentanții din sectorul energetic gestionează cu maximă precizie rezervele din lacurile de acumulare pentru a garanta volumul de apă vital răcirii celor două unități funcționale de la centrala nucleară Nuclearelectrica. De altfel, criză hidrologică nu este un caz izolat, scăderi similare ale debitelor fiind raportate pe majoritatea cursurilor mari de apă din Europa sub impactul valurilor persistente de căldură.
