Domnul da cu marinimie, fara sa-I para rau. Noi insa, cand dam ceva, ni se intampla destul de rar sa dam fara regrete sau fara reprosuri.
Le reprosam oamenilor ca cer prea mult si prea des, cateodata folosim ocazia de a le tine o intreaga morala, aducandu-le aminte ca s-au aratat nerecunoscatori fata de ajutorul pe care li l-am dat mai inainte.
Domnul procedeaza altfel cu noi pacatosii. Putem sa ne adresam Lui in fiecare zi si de cate ori vrem, iar El nu se va supara. Putem sa venim inaintea Lui cu oricat de multe cereri de ajutor. El nu ne va reprosa niciodata ca sunt prea multe.
Sfantul Isaac Sirul ne spune ca mila este o mahnire pornita din HAR care se apleaca cu o mare indurare ce nu copleseste bunatatea si nu pedepseste rautatea noastra. Mila tine de dreptate, iar dreapta judecata tine de rautatea. Acestea doua nu pot sta alaturi asa cum nu pot sta alaturi fanul si focul. Mila este contrara dreptei judecati. Tot Sfantul Isaac Sirul spune ca o mana de nisip sunt toate pacatele omului si marea cea mare este mila lui Dumnezeu. Acum, fiindca stim cat de mare este mila lui Dumnezeu, nu ne ramane decat sa ne spovedim de toate pacatele noastre in Postul Pastelui pentru a fi din nou curati si pentru a avea o sanatate sufleteasca desavarsita.
