Morun (Huso huso) 

Morunul, nisetrul, pastruga si cega sunt cele mai intalnite specii de sturioni din Dunare. Un exemplar de 100 de kilograme poate avea circa 10 kilograme de caviar. Sturionii sunt adevarate fabrici vii de icre negre.

.

 

Pe piata neagra din Romania, icrele negre se comercializeaza sub 500 de euro/kg, iar la oficial sub 1.000 euro. Preturile din Occident sunt de 5-6 ori mai mari, astfel ca restaurantele si magazinele din Romania vad in fermele de sturioni o reala alternativa. Daca icrele de morun sunt cele mai scumpe, ajungand la 6.000 de euro kilogramul in vest, carnea de cega este considerata cea mai gustoasa, fiind si specia care depune cel mai repede pretiosul caviar, respectiv dupa 4-5 ani. Morunul ramane insa principala tinta a braconierilor. Carnea sa este evaluata la 10-15 euro/kg. Un exemplar de 200 de kilograme, cu 20 de kg de caviar, poate valora “la negru” peste 10.000 de euro. Cel mai mare morun inregistrat s-a capturat in Marea Caspica, considerata cea mai bogata in sturioni din lume, si a avut aproape doua tone greutate. In Romania exista dovezi  cu un morun prins la inceputul secolului trecut, de circa 1.000 kg.

Sturionii sunt considerati relicve animale vii. In epoca miocen, acum 5-7 milioane de ani, ridicarea muntilor a dus la formarea unui urias bazin de apa, Marea Sarmatica. Aceasta se intindea de unde este astazi Viena si pina in Asia Centrala. Apa acestei mari, complet izolata de oceanul planetar si alimentata de diverse fluvii, s-a indulcit treptat, astfel ca multe specii au disparut, fiind inlocuite cu altele. Si astazi, salinitatea Marii Negre este mult mai redusa decit cea a oceanelor (1,7 fata de 3,3 la suta). In aceste conditii au aparut sturionii. Dovada originii lor este modul de reproducere. Pentru a-si depune icrele, pestii migreaza in amonte pe fluviile care se varsa in Marea Neagra sau Marea Caspica (Dunare, Prut, Nistru, Nipru, Don, Volga).

Dupa inaugurarea barajului de la Portile de Fier, numarul exemplarelor de cega, nisetru, morun si pastruga, care traiesc in Marea Neagra si “urca” pe Dunare in perioada de reproducere, s-a micsorat dramatic. In Germania, ultimul sturion a fost pescuit in urma cu 18 ani, iar in Ungaria acum un deceniu, iar forurile mondiale monitorizeaza de mai mult timp aceasta specie pe cale de disparitie.

Prof. dr. ing. Dorel Lazu, specialist in ihtiocultura la Facultatea de Zootehnie a Universitatii de Stiinte Agricole a Banatului, explica ce a condus la initiativa studierii acestor pesti: “Sturionii de Dunare sint exemplare extrem de valoroase, specia avind o vechime de aproximativ 3.000 de ani. Sint unii dintre cei mai batrini pesti si dintre cei mai longevivi, putind ajunge si la 150 de ani. Traiesc si se hranesc in Marea Neagra, iar pe Dunare migreaza pentru a se reproduce. Noutatea este ca aici, la Timisoara, se va realiza pentru prima data in Romania un studiu privind reproducerea acestei specii in captivitate”.

La infiintarea statiunii a participat si Institutul de Cercetari Piscicole din orasul german Wollershoff, care a donat bazinele si rezervoarele de apa. Prin aceeasi relatie, un doctorand si un student de la Facultatea de Zootehnie, Sectia de Acvacultura, au fost la un stagiu de pregatire in Germania.

Sturionii sunt pesti mari, primitivi, cu scheletul in cea mai mare parte cartilaginos. Speciile de sturion se deosebesc intre ele prin cele 5 randuri de scuturi osoase de pe corp si prin gura orientata inferior care este precedată de 4 mustati. Ei se hranesc prin gasirea urmelor prazii iar apoi absorbtia organismelor. Prada este detectata cu ajutorul mustatilor lor foarte sensibile si a organelor ampulare (electrice) localizate pe partea inferioara a rostrului aplatizat. Desi multe feluri de gunoaie gasite in stomacul lor indica un mod de hranire detritivor, totusi marea parte a dietei lor este reprezentată de nevertebrate, iar pestii devin o prada tot mai importanta pe masura ce sturionii cresc. Majoritatea pestilor cu care se hranesc sunt probabil prinsi pe timpul noptii cand este dificil pentru un peste sa evite un sturion mare, desi sturionii sunt oarecum lenesi.

Principalele specii de cultura ce pot fi crescute cu succes in tara noastra si cu valoare economica deosebita sunt:

·         Morunul – Huso huso;

·         Nisetrul – Acipenser gueldenstaedti;

·         Păstruga – Acipenser stellatus;

·         Cega – Acipenser ruthenus; La aceasta specie se mai dauga varietatea albino cu valoare economica ridicata datorita caviarului auriu produs.