Va prezentam in continuare mesajul Directorului General al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, José Graziano da Silva, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentatiei celebrata pe 16 octombrie:
Bazele schimbarii: Sa facem migratia sa lucreze pentru dezvoltarea rurala
De-a lungul istoriei, una dintre cele mai eficiente strategii pentru un viitor mai bun a fost migratia. In cele mai multe cazuri aceasta a insemnat parasirea zonelor rurale sarace in cautarea unor oportunitati mai productive in alte parti.
Intr-adevar, migratia a fost, inca de la inceputuri, o componenta esentiala in istoria omenirii – sursa beneficiilor economice si culturale multiple.
Dar cand migratia este rezultatul necesitatii extreme, a primejdiei si disperarii, ea devine o alta poveste. Migratia fortata are radacini in conflicte, instabilitate politica, saracie extrema, foamete, degradarea mediului si impactul schimbarilor climatice. In aceste situatii, oamenii nu au alta posibilitate decat sa migreze.
Sloganul din acest an pentru Ziua Mondiala a Alimentatiei celebrata pe 16 octombrie – “Sa schimbam viitorul migratiei. Sa investim in securitatea alimentara si dezvoltarea rurala” abordeaza cauzele structurale care determina mutarile unor mase largi de oameni, pentru a face migratia sa fie sigura, ordonata si regulata.
Acest lucru este cu atat mai pertinent astazi, deoarece numarul oamenilor flamanzi creste din nou dupa decenii de progres.
Conform Raportului asupra Securitatii Alimentare si Alimentatiei din 2017 (SOFI), 815 milioane de persoane au suferit de foame in 2016, o crestere de 38 milioane de persoane fata de 2015 (777 milioane). Acest lucru s-a datorat in mare parte conflictelor, secetelor si inundatiilor din intreaga lume.
De fapt, conflictele au condus nord-estul Nigeriei, Somalia, Sudanul de Sud si Yemenul catre pragul foametei si au declansat de asemenea insecuritate alimentara acuta in Burundi, Irak si in alte parti. La nivel global exista in prezent aproximativ 64 de milioane de persoane stramutate in mod fortat de conflicte si de persecutii, cel mai mare numar de la cel de-al doilea razboi mondial. Mai mult, seceta, datorita fenomenului El Niño neobisnuit de puternic, a redus brusc accesul la hrana pentru o mare parte din Africa.
Gospodariile rurale suporta adesea greutatile acestor factori. Majoritatea saracilor din lume traiesc in zonele rurale, iar multi tineri din mediul rural, in special in Africa Subsahariana, migreaza in absenta unor oportunitati productive.
Dar sa clarificam contextul: in ciuda perceptiilor larg raspandite, majoritatea celor care migreaza raman in tarile lor de origine. Exista in jur de 763 de milioane de migranti interni in intreaga lume, unul din fiecare opt oameni de pe planeta, majoritatea migrand din mediul rural spre orase. Dintre cei 244 de milioane de migranti internationali inregistrati in 2015, o treime provine din tarile G20 si este alcatuita din persoane care au migrat pentru a-si cauta oportunitati mai productive. Fluxurile de migratie pe axa Sud-Sud sunt acum mai mari decat fluxurile din tarile in curs de dezvoltare spre tarile dezvoltate.
Sa facem migratia o optiune
Conflictele, saracia rurala si schimbarile climatice, toate necesita o atentie sporita, deoarece acestea fac ca migratia sa fie o ultima solutie, ceea ce genereaza probleme de ordin moral, politic si economic atat pentru migranti cat si pentru eventualele lor gazde si cei din punctele de tranzit. Toti avem radacini si putini dintre noi vor sa sa renunte la ele. De fapt, chiar si in cele mai extreme situatii, oamenii prefera sa ramana acasa.
Dezvoltarea rurala incluziva poate ajuta pe toate fronturile, combatand conflictele, stimuland sustenabilitatea si transformand migratia intr-o chestiune de alegere, mai degraba decat o necesitate.
Oportunitati decente de angajare – care pot fi generate de agricultura productiva si de activitati de sprijin, de la cercetarea privind semintele si furnizarea de credite pana la infrastructura de depozitare si intreprinderi de prelucrare a alimentelor – sunt necesare urgent, pentru a convinge un numar tot mai mare de tineri din zonele rurale ca pot fi alte oportunitati nu doar calatoriile periculoase catre destinatii necunoscute.
Migratia insasi face parte din dezvoltarea rurala, migratia sezoniera este strans legata de calendarele agricole, iar remitentele reprezinta o forta imensa pentru imbunatatirea bunastarii rurale si a productivitatii agricole. Contributia migrantilor la dezvoltare trebuie sa fie recunoscuta si pretuita, deoarece aceasta reprezinta puntea de legatura intre tarile de origine, cele de tranzit si de destinatie.
FAO lucreaza pentru a aborda cauzele fundamentale ale migratiei. Aceasta inseamna promovarea politicilor care favorizeaza persoanele vulnerabile si include formarea profesionala a tinerilor si accesul incluziv la credite, crearea de programe de protectie sociala care ofera transferuri in numerar sau in natura, masuri specifice pentru sustinerea celor care se intorc in zonele rurale de origine si oferirea de asistenta pentru furnizarea de seminte, ingrasaminte si servicii de sanatate animala, reglarea rapida a sistemelor de avertizare timpurie pentru riscurile meteorologice si prin activitati de sustinere a utilizarii resurselor naturale si terenurilor intr-un mod sustenabil.
In calitate de co-presedinte al Grupului Global pentru Migratie din 2018, care cuprinde 22 de agentii ONU si Banca Mondiala, FAO va sustine solutiile care fac din migratie un act de alegere si nu o ultima solutie disperata. Agricultura si dezvoltarea rurala au un rol esential in acest sens.
F.A.O.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura
