Potrivit Curtii de Conturi Europene, UE poate si ar trebui sa depuna mai multe eforturi pentru a combate cu eficacitate risipa de alimente. Dupa cum se arata intr-un nou raport al Curtii de Conturi Europene, exista mai multe politici ale UE care au potentialul de a combate risipa de alimente, insa acest potential nu este valorificat. Masurile luate pana in prezent raman fragmentate si intermitente, iar coordonarea la nivelul Comisiei Europene lipseste.

Potrivit Curtii, cea mai recenta propunere a UE de abordare a problematicii risipei de alimente, si anume crearea unei platforme, nu raspunde in totalitate problemelor semnalate in raport. Risipa de alimente este o problema globala, care necesita luarea de masuri la toate nivelurile. Estimarile actuale indica faptul ca, la nivel mondial, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce genereaza uriase costuri economice si de mediu.

Progresele inregistrate pana in prezent au fost afectate de lipsa unei definitii comune a „risipei de alimente”, precum si de lipsa unui nivel de referinta convenit, in functie de care sa se vizeze reduceri ale risipei. Or, Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regiunilor, G20 si alte parti interesate au lansat apeluri repetate prin care UE era chemata sa contribuie la reducerea risipei de alimente.

„Raportul Curtii adresat Comisiei a identificat o serie de oportunitati ratate, dar si posibilitati de imbunatatire care nu necesita noi initiative legislative si nici fonduri publice suplimentare”, adeclarat doamna Bettina Jakobsen, membra Curtii de Conturi Europene responsabila de raport. „Insa Comisia isi concentreaza acum eforturile pe crearea unei platforme, ratand astfel, inca odata, o sansa de a aborda cu eficacitate problema. In acest moment este nevoie mai degraba de o mai buna aliniere a politicilor existente, de o mai buna coordonare si de identificarea clara a reducerii risipei de alimente drept obiectiv de politica”, a mai adaugat doamna Jakobsen.

In raportul sau, Curtea a analizat modalitatile prin care actualele politici ar putea fi utilizate intr-un mod mai eficace, adresand Comisiei urmatoarele recomandari:

• • sa consolideze si sa coordoneze mai bine strategia UE de combatere a risipei de alimente, care ar trebui sa fie insotita de un plan de actiune pentru anii urmatori si de o definitie clara a risipei de alimente;
  • sa ia in considerare problematica risipei de alimente in viitoarele evaluari ale impactului pe care le va realiza si sa asigure o mai buna aliniere intre diferitele politici care pot contribui la combaterea acestui fenomen;
  • sa identifice si sa elimine obstacolele de natura juridica ce stau in calea donatiilor alimentare, sa incurajeze utilizarea in mai mare masura a posibilitatilor existente pentru donare si sa analizeze eventuale modalitati prin care donatiile ar putea fi incurajate si in alte domenii de politica.

Doamna Jakobsen a avertizat insa astazi ca noua platforma nu este de natura sa contribuie in mod semnificativ la strategia in domeniul risipei de alimente si ca, in continuare, nu exista o definitie unica si clara a acestui fenomen. „Recomandarile Curtii cu privire la directiile de elaborare a politicii viitoare in acest domeniu au fost fie ignorate, fie acceptate doar partial, in timp ce proiectul actual de orientari nu face altceva decat sa transfere problema in sarcina statelor membre”, a mai adaugat doamna Jakobsen.

In raportul sau, Curtea a examinat masurile luate de UE pana in prezent pentru a reduce risipa de alimente, precum si modul in care diferitele instrumente de politica functioneaza in acest sens. Astfel, s-a constatat ca UE nu acontribuit la un lant alimentar eficient din punctul de vedere al utilizarii resurselor printr-o combatere eficace a risipei de alimente.

Risipa de alimente este o problema care apare de-a lungul intregului lant alimentar, se mai arata in raport. Prin urmare, ar trebui sa se ia masuri la nivelul tuturor componentelor acestui lant. Accentul ar trebui sa fie pus pe prevenirea fenomenului, intrucat avantajele care decurg din evitarea risipei sunt superioare costurilor aferente solutiilor ulterioare aplicate.

De asemenea, Curtea a remarcat lipsa notabila de evaluari ale impactului diferitor politici ale UE asupra luptei impotriva risipei de alimente. Domenii de politica majore, cum ar fi agricultura, pescuitul si siguranta alimentara, au toate un rol de jucat si ar putea fi utilizate pentru o combatere mai eficace arisipei de alimente.

Raportul special nr.34/2016, intitulat „Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a imbunatati eficienta utilizarii resurselor in lantul alimentar” este disponibil pe site-ul Curtii de Conturi Europene. Click aici >>> 

Curtea de Conturi Europeana