Desi suprafata acoperita de paduri in UE a crescut in ultimii 30 de ani, starea acestor paduri se deterioreaza. Practicile de gestionare sustenabila sunt esentiale pentru mentinerea biodiversitatii si pentru combaterea schimbarilor climatice in paduri. Intr-un raport special al Curtii de Conturi Europene, care analizeaza strategia UE privind padurile pentru perioada 2014‑2020 si principalele politici ale UE in materie, se subliniaza ca Comisia Europeana ar fi putut lua masuri mai ferme pentru a proteja padurile din UE, in domeniile in care aceasta are competenta deplina de a actiona.
De exemplu, s-ar fi putut face mai multe pentru a combate exploatarea forestiera ilegala si pentru a imbunatati orientarea masurilor de dezvoltare rurala destinate silviculturii catre biodiversitate si schimbarile climatice.
Finantarea care se acorda din bugetul UE pentru suprafetele acoperite cu paduri este mult mai redusa decat finantarea pentru agricultura, chiar daca suprafata de teren acoperita de paduri este aproape identica cu suprafata utilizata pentru agricultura. Finantarea pe care UE o acorda silviculturii reprezinta mai putin de 1 % din bugetul PAC si se axeaza pe sprijinul pentru masurile de conservare si pe sprijinul pentru plantarea de arbori si refacerea terenurilor impadurite. Aceasta finantare este directionata in proportie de 90 % prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR).
„Padurile sunt multifunctionale, avand o utilitate economica, sociala si de mediu. Limitele ecologice pentru utilizarea padurilor, de exemplu in vederea producerii de energie, sunt in curs de definire”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport. „Padurile pot functiona ca importanti absorbanti de carbon si ne pot ajuta sa reducem efectele schimbarilor climatice, cum ar fi incendiile forestiere, furtunile, seceta si declinul biodiversitatii, dar numai daca sunt intr-o stare buna. Comisia Europeana si statele membre au responsabilitatea de a intensifica actiunile menite sa asigure rezilienta padurilor.”
Curtea a constatat ca principalele politici ale UE abordeaza intr-adevar subiecte precum biodiversitatea si schimbarile climatice in padurile din UE, dar ca impactul lor este unul limitat. De exemplu, desi Regulamentul UE privind lemnul interzice comercializarea in UE a lemnului recoltat in mod ilegal si a produselor din lemn derivate din acesta, exploatarea forestiera ilegala persista. Modul in care statele membre asigura respectarea regulamentului este afectat de deficiente, iar controalele eficace, inclusiv din partea Comisiei, sunt adesea inexistente. Teledetectia (date de observare a Pamantului, harti si fotografii cu etichetare geografica) prezinta un potential ridicat pentru o monitorizare eficace din punctul de vedere al costurilor pe suprafete mari, dar Comisia nu o foloseste in mod consecvent.
UE a adoptat mai multe strategii pentru a aborda starea nesatisfacatoare a biodiversitatii si a conservarii in padurile din UE. Potrivit constatarilor Curtii insa, calitatea masurilor de conservare pentru aceste habitate forestiere ramane problematica. In pofida faptului ca 85 % din evaluarile privind habitatele protejate indica o stare de conservare precara sau nesatisfacatoare, majoritatea masurilor de conservare urmaresc sa mentina starea, nu sa o readuca la un nivel corespunzator. In unele proiecte de impadurire, Curtea a observat grupuri de monoculturi; combinarea unor specii diferite ar fi imbunatatit biodiversitatea si rezilienta la furtuni, la seceta si la daunatori.
Curtea a concluzionat ca masurile de dezvoltare rurala au avut un impact limitat asupra biodiversitatii forestiere si a rezilientei padurilor la schimbarile climatice, partial din cauza nivelului modest al cheltuielilor destinate padurilor (in practica, 3 % din totalul cheltuielilor de dezvoltare rurala) si a deficientelor care exista la nivelul conceptiei masurilor. Simpla existenta a unui plan de gestionare a padurilor – o conditie pentru a putea primi finantare din partea FEADR – nu ofera suficiente garantii ca finantarea va fi directionata catre activitati sustenabile din punctul de vedere al mediului. In plus, sistemul comun de monitorizare al UE nu masoara efectele masurilor din domeniul forestier asupra biodiversitatii si a schimbarilor climatice.
UE a aderat la acorduri internationale (Conventia ONU privind diversitatea biologica si Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila, cu obiectivul sau de dezvoltare durabila nr. 15) si, prin urmare, trebuie sa respecte o serie de obiective legate direct de biodiversitatea la nivelul padurilor. In plus, tratatele UE prevad ca Uniunea trebuie sa actioneze pentru dezvoltarea durabila a Europei. Cu toate acestea, in Raportul din 2020 privind starea padurilor din Europa s-a concluzionat ca, per ansamblu, starea padurilor europene se deterioreaza; alte rapoarte si date din partea statelor membre confirma ca starea de conservare a padurilor din UE este in declin.
Comisia si-a prezentat noua strategie a UE privind padurile in iulie 2021.
Curtea de Conturi Europeana
