Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este o oportunitate enorma pentru Romania de a se plasa ferm pe calea tranzitiei verzi, asa cum este aceasta trasata de Pactul Verde European. Potrivit anuntului facut ieri de Presedintele Romaniei, o proportie semnificativa va fi utilizata pentru reimpaduriri – 1,5 miliarde de Euro. De asemenea, sunt prevazute sume si pentru diversificarea si multiplicarea surselor de energie regenerabila (1,3 miliarde de Euro) si alte capitole privesc direct sau indirect oportunitati legate de lemn si paduri (de exemplu, reabilitarea si eficientizarea energetica a scolilor sau chiar cladirilor rezidentiale, finantate la randul lor cu sume importante).
Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn a subliniat in repetate randuri importanta lemnului pentru noua bio-economie, a se vedea in principal lucrarile Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Bioeconomiei de la finalul anului 2020 (https://bit.ly/3tyLtNX).
Lemnul din paduri gestionate durabil detine un potential unic
Lemnul din paduri gestionate durabil detine potentialul unic de a transforma societatea, economia si mediul inconjurator. Acesta furnizeaza economiei energie si produse bazate pe resurse regenerabile si contribuie decisiv la stocarea dioxidului de carbon si la stoparea schimbarilor climatice.
Stocul de masa lemnoasa pe picior in padurile Romaniei a crescut cu 133 milioane m3, intre cele doua cicluri ale Inventarului Forestier National (2012-2018). Recoltam maximum 65% din cresterea padurii, iar restul reprezinta CO2 extras din atmosfera: conform raportarii Romaniei in cadrul LULUCF, sectorul forestier fixeaza anual 23,5 milioane tone de CO2, aproximativ 30% din emisiile totale ale Romaniei.
Cifra de afaceri a industriilor bazate pe lemn din Romania este de peste 6 miliarde de Euro, reprezentand 3,5% din PIB si generand peste 150.000 locuri de munca directe in economie, cu o balanta comerciala externa neta de peste 2,5 miliarde de Euro. Utilizarea lemnului pentru constructii si in aplicatii industriale poate dezvolta acest sector in directia bio-produse cu valoare adaugata extrem de ridicata (de exemplu, fibre pentru industria textila sau bio-plastic, pentru industria ambalajelor, bio-etanol industrial si alimentar, bio-produse pentru industria farmaceutica), concomitent cu cresterea numarului locurilor de munca si cu impactul pozitiv asupra produsului intern brut.
In acelasi timp, 60% din energia regenerabila produsa de Romania se bazeaza pe energia termica din biomasa lemnoasa utilizata pentru incalzire in sectorul rezidential din Romania. Aproape 4 milioane de gospodarii se incalzesc cu ajutorul lemnului, iar inlocuirea acestuia cu combustibili fosili din import ar incarca balanta de plati externe a Romaniei cu 3 miliarde de Euro anual si ar conduce la emisii suplimentare de carbon de minim 20 milioane tone CO2/an.
PNRR: Prioritatile sectorului paduri-lemn
Prioritatile sectorului pentru PNRR au fost sintetizate si in trecut:
-
- Integrarea sectorului rezidential romanesc in proiectul european Renovation Wave, prin masuri de crestere a eficientei energetice a utilizarii lemnului de foc pentru incalzire pentru minim 1 milion de locuinte din mediul rural.
- Sustinerea programelor de impadurire si de creare de perdele forestiere, in special pe terenurile care nu au o folosinta adecvata nici agricola, nici forestiera.
- Investitii in accesibilizarea fondului forestier si tehnologie de exploatare prietenoasa cu mediul.
- Sustinerea executarii lucrarilor de ingrijire a padurilor si a mobilizarii biomasei din aceste lucrari neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasa pusa in piata.
Constantin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului – Prolemn: „Padurile si industriile bazate pe lemn reprezinta un sector strategic pentru cresterea durabila si concomitent pentru neutralitatea carbonului pana in 2050. Asa cum nu obosim sa anuntam, urmeaza Epoca Lemnului, iar orice strategie realista pentru tara noastra trebuie sa valorifice aceasta minunata resursa regenreabila. Planul National de Redresare si Rezilienta trebuie sa fie pus in aplicare prin masuri clare si consistente in aceasta directie.”
Asociatia Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn
