Industria zaharului traverseaza, in prezent, o etapa confuza in ceea ce priveste capacitatile acesteia de a se dezvolta, dar si de a se mentine la standardele europene.

 

 

In acest context, falimentul fabricilor de zahar, lipsa unor masuri de sprijin pentru producatorii de sfecla de zahar, dar si cotele de productie impuse Romaniei de catre Uniunea Europeana, contribuie toate la scaderea productiei autohtone. Pe langa acestea, producatorii de zahar trebuie sa faca fata si scaderii rezervelor mondiale de zahar, care a generat o crestere a pretului de pana la 60%.

 

Din cele aproximativ 33 de fabrici de zahar ce functionau la inceputul anilor ’90, la ora actuala mai sunt active doar opt. Este vorba despre: Agrana Romania – fabricile Roman si Buzau – Zaharul Calarasi, Zaharul Ludus , Marr Sugar Romania – fabrica de la Urziceni – Zaharul Corabia, Zaharul Oradea si Fabrica de zahar Bod. Motivul? Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a generat, in ultimii doi ani, o concentrare a productiei de zahar

 

“In Romania zaharul se produce in regim de cote de productie, adica o cantitate care nu poate fi depasita. Cotele nationale de productie sunt obtinute prin negocierea Tratatului de Aderare si, ulterior, conform retsructurarii sectorului european al zaharului. Astfel, tara noastra produce circa 100.000 tone de zahar din sfecla de zahar (autohtona) si circa 329.000 de tone e zahar din zahar brut (importuri de zahar brut din trestie de zahar). Asadar, productia romaneasca se ridica la circa 430.000 tone de zahar rafinat, in conditiile in care consumul anual national este de circa 550.000- 600.000 tone de zahar alb. Diferenta dintre ce se produce in tara si consumul anual, adica minimum 120.000 tone, reprezinta importuri de zahar alb din Uniunea Europeana“, ne-a explicat Gheorghe Bejan, director executiv al Patronatului Zaharului.

 

Potrivit acestuia, comparativ cu media anuala a Uniunii Europene de 38-39 kg zahar/cap de locuitor, Romania are un consum mai redus, in jur de 28-29 kg zahar/ cap de locuitor.

 

 

Normele UE pun “bete-n roate” industriei romanesti de zahar

 

In opinia producatorilor romani, patrunderea pe piata europeana a unor cantitati de zahar la preturi mult mai mici decat costurile de productie a zaharului autohton a determinat acumularea de stocuri de zahar indigen care, in final, au fost vandute fortat la preturi ce nu acopereau costurile.

 

 

“Uniunea Europeana vrea, nedeclarat, dar prin masuri de reglementare si gesturi clare, sa elimine fabricile de zahar din estul Europei in favoarea celor din Vest, noi ramanand doar piata de desfacere. In acet sens, ‘liberalizarea’ productiei de zahar din zahar brut, preconizata pentru octombrtie 2009, este dublata de imposibilitatea de a cumpara zahar de la furnizorii de calitate, toate cantitatile de zahar posibile de a fi exportate catre Europa fiind deja, de ani buni, contractate pe termen lung (15 -20 de ani) de fabricile din Vest”, a declarat reprezentantul Patronatului Zaharului.

 

“Sigur, se poate cumpara zahar si din alte tari, dar la preturi mai mari, de calitate mai slaba, cu transport nesigur si cu asigurari mai mari. Orice procent in defavoarea noastra se regaseste in pret si, producand la un pret mai mare decat in Vest, iesim liberal din piata“, a adaugat Bejan.

 

El a precizat ca in conditii de competitie libera pe piata europeana, cu competitori mult mai puternici decat fabricile romanesti, adica fabrici care sa produca la un pret mai mic fata de cele autohtone, se va sesiza o tendinta de concentrare a productiei in jurul fabricilor puternice din Romania, concentrare insotita de falimentul celor care nu vor putea rezista pe piata.

 

 

Producatorii de zahar, la mana Guvernului Romaniei si a Uniunii Europene

Cum pot fi insa rezolvate problemele din industria zaharului? “In primul rand, statul trebuie sa adopte masuri de sprijin pentru producatorii de sfecla de zahar. Sprijinul pe care acestia il primesc prin sistemul de subventiii este, valoric, mult inferior sprijinului pe care il primesc fermierii europeni, iar din acest motiv competitia nu este corecta. In al doilea rand, inluentarea deciziilor Uniunii Europene in ceea ce priveste Romania fata de atitudinea si reglementarile din sectorul european al zaharului, influenta eminamente politica, pentru care am facut toate demersurile necesare pe langa Guvernul Romaniei, Ministerul Agriculturii, Reprezentanta Permanenta a Romaniei la Bruxelles, Comisia Europeana si alte institutii competente”, a mai spus Bejan.

 

O alta masura propusa de Patronatul Zaharului este reducerea taxei pe valoare adaugata (TVA) la zahar, o masura care ar reprezenta apropierea de standardele europene. “In Austria, TVA la zahar este de 10%, iar o aliniere la acest standard ar reprezenta un sprijin real pentru producatorii romani”, a explicat Bejan, precizat ca “masuri de ordin fiscal nu se pot lua, din cauza ca acestea intra sub incidenta ajutorului de stat“

 

 

Autor: Cerasela Marin

 

Sursa: www.newschannel.ro