Antraxul (carbunele, buba neagra sau dalac) este o boala infectioasa comuna omului si animalelor, fiind intalnita mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsa de un bacil, (Bacillus anthracis) care in mediul ambiant se transforma in spori, ca forma de supravietuire a acestui microb, care ii confera o rezistenta inalta la actiunea factorilor mediului extern (razele solare, substante dezinfectante) si care favorizeaza mentinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioada indelungata de zeci de ani si imbolnaviri la animale mai numeroase primavara si in anii cu precipitatii abundente.

Animalele se pot imbolnavii prin intermediul furajelor si a apei infectate, un risc major il reprezinta organele si tesuturile animalului bolnav sau care a murit de aceasta boala, inclusiv carnea, pielea, lana, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina in timpul ingrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea si transarea lor,la prelucrarea pielii si a lanii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifesta prin hipertermie, precedata de tulburari generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiratia accelerata, dispneica, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade in decubit, are contractii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se baloneaza imediat, iar la nivelul cavitatilor nazale, bucala si anala apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Rapiditatea evolutiei simptomelor este in functie de forma bolii, respectiv supraacuta, acuta sau subacuta, finalizata cu moartea animalului in cateva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul infectiei.

In cazul de suspiciune sau imbolnavire ale unui animal, proprietarul are obligatia: 

• • sa solicite consultarea aimalului (animalelor, dupa caz) de catre medicul veterinar;
  • sa nu sacrifice animalele bolnave fara permisiunea autorizata a medicului veterinar;
  • este interzis a fi intrebuintata in alimentatie, in scopuri tehnice, sau pentru comercializare carnea si produsele (pielea, lana, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
  • utilizarea in activitate a hainelor de protectie (salopeta, sort, manusi, cizme etc);
  • gestionare corecta prin colectare, inlaturare si inactivare a deseurilor animaliere;
  • persoanele care au fost in contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, sa se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenta medicala de specialitate.

 

Antraxul este o boală care se poate preveni prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilor de animale, a autorităţiilor locale, în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

• • Proprietarii de animale să comunice medicului veterinar, mişcările survenite în efectivul din exploatație, prin fătări, cumpărări, vânzări, donații, sau mortalităţi la data producerii.
  • Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie.
  • Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei.
  • Să respecte legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import-export.
  • Să se efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiunile de deratizare, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Implementarea legislaţiei cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului, prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea specializată, Protan.
  • Interzicerea tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar, solicitând medicului veterinar examenul de specialitate.
  • Să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, după împlinirea vârstei de două luni, în campanile organizată o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de complectare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
  • Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
    • • informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
      • achiziţionarea alimentelor de origine animală, în special carne, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”;
      • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar.

Dr. Pentea Ioan
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din judetul Sibiu