Pe fondul riscurilor de securitate din Marea Neagră, tot mai mulți traderi analizează varianta redirecționării exporturilor agricole din Ucraina prin coridorul Dunării
Instabilitatea din Marea Neagră determină companiile de comerț agricol să își reorienteze atenția către coridorul fluvial al Dunării pentru ieșirea mărfurilor din Ucraina. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că infrastructura din zonă nu poate prelua volumele enorme derulate de obicei prin terminalele de mare adâncime din zona Odesa, evoluția fiind urmărită îndeaproape și la Constanța, nod logistic cheie pentru regiune.
Capacitate teoretică ridicată, dar blocată de nivelul minim al apei
În teorie, infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre are capacitatea de a procesa până la 2,5 milioane de tone de produse agricole pe lună (cereale, șroturi și uleiuri vegetale). În realitate însă, atingerea acestor cifre este imposibilă din cauza condițiilor meteorologice severe.
Conform datelor furnizate de Mykola Horbachov, președintele Asociației Ucrainene a Cerealelor, fluviul înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Din acest motiv, barjele sunt încărcate doar la o treime din capacitatea lor utilă, fapt ce reduce drastic eficiența logisticii. La aceasta se adaugă vulnerabilitatea în fața atacurilor, similară cu cea din porturile maritime.
Costuri crescute și restricții severe la navigație
Din punct de vedere financiar, varianta fluvială este mult mai costisitoare. Dmytro Kazanin, fondatorul companiei logistice TEUS, arată că transportul pe Dunăre adaugă un cost suplimentar de 20–30 de dolari pe tonă comparativ cu livrările realizate prin porturile maritime din Odesa. Traseul este practicabil doar pentru navele mici, cu un pescaj maxim de 7 metri.
Câteva obstacole tehnice și birocratice îngreunează traficul:
- Adâncimea de navigație pe sectorul Izmail – Mila 44 se situează la circa 6,7 metri, iar pe Canalul Bâstroe coboară la 5,5 metri;
- Navele sunt obligate să efectueze formalitățile de control portuar la Tulcea, noile cerințe administrative din România adăugând timp și cheltuieli suplimentare;
- Riscul eșuării sau al respingerii la inspecțiile tehnice este ridicat pentru navele mai vechi.
Rețeaua feroviară și deficitul de barje
Nici transportul pe cale ferată nu poate suplini deficitul de capacitate. Estimările arată că infrastructura feroviară ucraineană ar putea prelua cel mult un plus de 1–1,5 milioane de tone lunar. În plus, piața se confruntă cu o lipsă acută de barje și cu o scădere a numărului de armatori dispuși să își asume riscurile de război din regiune, făcând ca orice blocaj din Odesa să reprezinte o amenințare directă la adresa comerțului regional cu cereale.
