Fitoprotectia culturii de rapita trebuie sa inceapa preventiv, inca inainte de semanat, prin utilizarea semintelor tratate impotriva bolilor si a daunatorilor care pot aparea in toamna. Cum insa acest tratament nu poate asigura protectia culturii pe o durata lunga de timp, este necesar ca dupa rasarirea culturii sa se intervina si cu tratamente foliare. Tratamentele foliare se fac la semnalarea aparitiei agentilor de daunare in cultura.
Astfel, daca avem o toamna tarzie, cu temperaturi ridicate dupa rasarire, este posibil sa ne confruntam cu un atac puternic al puricelui negru (Phyllotreta attra, Psilloides spp.). Aceste insecte rod cavitati si perforeaza frunzele tinere. Plantele atacate, neavand suficienta suprafata foliara, vor creste incet si vor intra insuficient dezvoltate in perioada de iarna, fapt care va slabi rezistenta lor la ger.
Adultii apar inca din luna iulie pe flora spontana. Pe rapita se instaleaza imediat dupa rasarirea culturii. Se hranesc cam 2-3 saptamani, dupa care depun oua. Ouale pot ecloza pana toamna tarziu, iar larvele patrund in planta pe la baza petiolului si rod tunele prin colet pana la radacina. Prin tunelele respective poate patrunde apa, care favorizeaza instalarea agentilor patogeni si slabeste rezistenta plantei la iernare. Ouale eclozate primavara afecteaza plantele pornite in vegetatie. Larvele se hranesc in tulpinile fragede, dupa care ies si se retrag in sol pentru impupare.
La prima vedere, larvele puricilor se pot confunda cu cele ale gargaritei tulpinilor (Ceurohrynchus napi), numai ca apar mult mai devreme si au capul negru.
Controlul infectiei larvare se face la sfarsitul lunii octombrie sau inceput de noiembrie, iar tratamentul poate coincide cu cel pentru viespe.
Un alt atac, ce il poate succeda pe cel al puricilor, este atacul viespei rapitei (Athalia rosae), cel mai periculos daunator din toamna pentru aceasta cultura. De obicei larvele apar pe la inceputul lunii octombrie, mai intai la plantele din periferia culturii. Sunt deosebit de vorace si pot devora in intregime frunzele, lasand doar nervura principala. Atacul se produce brusc si dureaza cam 20 de zile, dupa care larvele se retrag in sol pentru impupare. Primavara insecta nu mai prezinta un pericol pentru cultura.
In functie de atacul celor doua insecte, se impun unul sau doua tratamente foliare.
Impotriva puricilor adulti se poate folosi insecticidul Mospilan 20 SP in doza de 150 g/ha, intr-o cantitate de 100-300 L apa.
Impotriva viespei cruciferelor si a larvelor puricilor recomandam insecticidul Fury 10 EC, in doza de 200 ml/ha, intr-o cantitate de 200-400 L apa. Tratamentul se poate aplica numai pe marginile culturii sau pe toata suprafata, in functie de faza de evolutie a atacului.
Insecticidul Fury 10 EC, este un produs de contact cu efect de soc. Este deja consacrat pentru aplicare toamna in combaterea viespei. Este compatibil cu fungicidele, de obicei triazolice, utilizate toamna pentru combaterea bolior. De asemenea se combina foarte bine cu fertilizantii foliari Brassitrel PRO sau Sulfomax Fluid.
Un alt insecticid potrivit este Nurelle D, un produs complex ce combina doua molecule (piretroid cu un organofosforic). Doza este de 0,4 L/ha. Efectul sau se mainfesta pe o durata mai lunga decat piretroizii simpli, iar spectrul de combatere este mai larg.
Boala cea mai frecventa, cu infectie din toamna, este putregaiul negru al rapitei (Phoma lingam). Pe frunze apar pete necrotice cu centrul cenusiu albicios. Prezenta picnidiilor sub forma de puncte negre pe suprafata petelor constituie un indice de recunoastere a bolii. Primavara petele apar si pe tulpini, formand leziuni cu ulceratii. Atacul pe colet duce la frangerea tulpinilor. Intrucat boala afecteaza si intrerupe vasele libero-lemnoase, plantele atacate au crestere inceata si maturare precoce. O buna protectie impotriva acestei boli solicita un tratament din toamna. Se poate folosi fungicidul sistemic Matiz 250 EW, pe baza de tebuconazol, care are si efect de regulator al cresterii. Astfel va diminua si pericolul aparitiei si alungirii tulpinilor inca din toamna. Doza de aplicare este de 0,5 L/ha intr-o cantitate de 200-300 L apa. Tratamentul se poate face in decursul lunii octombrie.
O alta boala care se poate instala pe cultura de rapita inca din toamna este fainarea (Erysiphae spp.). Pe ambele fete ale frunzei atacate se formeaza o pasla albicioasa. Primavara tarziu petele capata un aspect pulverulent datorita aparitiei fructificatiior. Patogenul se transmite prin vant si apa de ploaie. Boala se intalneste in toate zonele din tara. Pagube mai insemnate produce in special in zonele umede si in anii cu precipitatii abundente.
Tratamentul cu Matiz 250 EW, aplicat toamna, poate preveni si combate infectiile timpurii. Daca totusi boala reinfecteaza cultura in decursul primaverii, tratamentul se va repeta cu fungicidul Topsin 500 SC, in doza de 1,5 L/ha.
Pentru ca plantele de rapita sa suporte mai usor temperaturile scazute din timpul iernii, este necesar ca pana la intrarea in repaus acestea sa formeze o rozeta de cca. 8 frunze, coletul sa atinga lungimea de 2 cm si grosimea de cca 8-10 mm. Radacinile plantelor trebuie sa depaseasca 15 cm profunzime in sol. O fertilizare echilibrata in toamna va ajuta cultura sa ajunga la stadiul corespunzator pentru traversarea cu succes a perioadei de iarna.
Utilizarea fertilizantului Brassitrel PRO contribuie cu un supliment insemnat de bor si alte microelemente, accelerand procesele de asimilatie si acumulare in plante a substantei uscate necesara unei rezistente sporite la temperaturi scazute.
