Pe fondul menținerii embargoului împotriva cerealelor ucrainene și al reducerii recoltelor din Polonia și Australia, procesatorii din spațiul comunitar vor lupta pentru achiziția celor 1,5 milioane de tone pe care România le va scoate la export
Fabricile poloneze au nevoie de materia primă din țara noastră pentru a acoperi deficitul intern
Fabricile de procesare a rapiței din Polonia sunt pregătite să își sporească considerabil achizițiile din România în decursul sezonului agricol 2026/2027. Măsura vine ca o reacție directă la deficitul din producția internă poloneză, ale cărei volume nu pot acoperi capacitatea totală de prelucrare a fabricilor, dar și în contextul în care restricțiile privind importul de semințe din Ucraina rămân valabile. Informațiile au fost făcute publice de Arkadiusz Hasidło, directorul de achiziții al grupului Zakłady Tłuszczowe Bielmar, într-un interviu acordat publicației Tygodnik Rolniczy.
Producția Poloniei scade, în timp ce capacitatea de procesare crește
Conform datelor prezentate de reprezentantul companiei Bielmar, recolta de rapiță a Poloniei din acest an este estimată la circa 3,2 milioane de tone, înregistrând un recul clar față de cele 3,6 milioane de tone strânse în 2025.
Tăierea din estimări este justificată prin restrângerea suprafețelor semănate de la 1,1 milioane de hectare anul trecut la doar 1–1,05 milioane de hectare în actualul sezon, dar și prin diminuarea randamentului mediu la hectar, prognozat la aproximativ 3 t/ha (comparativ cu 3,27 t/ha în sezonul anterior).
„Presupun că recolta va fi de aproximativ 3,2 milioane de tone, în timp ce anul trecut am avut 3,6 milioane de tone”, a declarat Hasidło.
Spre deosebire de producția agricolă aflată în scădere, infrastructura industrială poloneză are o capacitate actuală de procesare ce depășește 4 milioane de tone de rapiță, fiind prognozată o extindere spre 4,5–4,6 milioane de tone în perioada imediat următoare. În plus, blocajul legislativ la graniță agravează situația fabricilor locale.
„Există o mare dilemă, deoarece embargoul actual asupra semințelor de rapiță din Ucraina pare că va rămâne neschimbat”, a adăugat specialistul.
România, principala opțiune de aprovizionare pe piața comunitară
În această conjunctură, traderii și fabricile poloneze își vor îndrepta atenția către piața românească. Hasidło apreciază că fermierii din România vor raporta o recoltă solidă, care le va permite să trimită la export un volum de aproximativ 1,5 milioane de tone de rapiță.
„Presupun că piața poloneză va profita de această oportunitate”, a afirmat reprezentantul Zakłady Tłuszczowe Bielmar.
Totuși, cumpărătorii polonezi nu vor fi singurii interesați, urmând să intre în competiție directă cu alți procesatori din cadrul Uniunii Europene pentru producția românească.
Deficit masiv la nivelul UE și schimbări de strategie în Ucraina, Canada și Australia
La nivelul întregului bloc comunitar, producția totală de rapiță pentru sezonul 2026/2027 este estimată la 20,5 milioane de tone, în timp ce necesarul brut de import este evaluat între 5,5 și 5,75 milioane de tone. Spre comparație, în intervalul 1 iulie – mijlocul lunii iunie din sezonul curent, Uniunea Europeană a achiziționat deja 5,1 milioane de tone de pe piețele terțe, fiind preconizată o valoare finală de 5,4–5,5 milioane de tone.
Tabloul marilor furnizori globali suferă și el modificări importante:
- Canada: Este prognozată o producție stabilă de aproximativ 22 milioane de tone, toate suprafețele fiind însămânțate cu succes în ciuda condițiilor meteo dificile din primăvară.
- Australia: Înregistrează o diminuare severă a producției. După volumul record de 7,7 milioane de tone de anul trecut, USDA preconizează doar 6,8 milioane de tone, în timp ce agenția guvernamentală australiană estimează un nivel de 6,2 milioane de tone. Aceasta reprezintă o reducere de circa 20%, limitând drastic capacitatea țării de a livra marfă pe piața europeană.
- Ucraina: În paralel cu restricțiile de import aplicate de vecini, procesatorii ucraineni și-au regândit modelul economic, reorientându-se spre prelucrarea internă a materiilor prime și furnizarea directă de ulei de rapiță.
„Acest lucru se datorează în principal faptului că Ucraina trece la un alt model de afaceri, procesând semințele de rapiță în țară și exportând ulei de rapiță”, a concluzionat Arkadiusz Hasidło.
