Cresterea racilor cunoaste o amploare foarte mare deoarece are o carne ce este considerata o delicatese.
Pe piata, pretul de vanzare a racilor in stare proaspata este de 15-20 de euro/kg, iar a celor conservati la frig de 5-6 euro/kg.
In Noua Guinee, carnea de raci este sursa principala de hrana pentru multe triburi.
In ultimul timp racii sunt tot mai cautati pe pietele din Europa si SUA.
Cei mai mari consumatori de raci sunt francezii.
Primele ferme de raci au fost infiintate in anul 1880.
Fermierii din Lousiana produc anual peste 800 tone de raci.
In SUA racii se cresc pe o suprafata de 6000-7000 ha.
Racul este un animal foarte lacom si consuma orice ce este materie organica.
Numarul de oua depuse de raci difera de la o specie la alta.
La Astacide ouale au diametrul de 2-3 mm, iar la langusta de 0,3 – 0,5 mm.
La raci, sexele sunt separate.
In tara noastra, se preteaza la acvacultura racul de rau (Astacus fluviatilis), racul de lac (Astacus leptodactylus) si racul de munte (Astacus torrentium).
Se pot aduce in cultura: racul cu picioare albe (Astacus pallipes); racul american (Orconectes limosus); racul de California (Pacifastacus leniusculus) si racul de Lousiana (Procambarus clarkii).
Racii se dezvolta bine in in bazine sau lacuri naturale in care apa are un ph de 7,5- 9.
De asemenea salinitatea apei sa fie cuprinsa intre 0,6 si 1%.
Sunt recomandate apele cu valori minime de oxigen de 2,0 mg/l si de calciu de 4,0 mg/l.
Circulatia apei in bazine reprezinta un factor important in cresterea racilor.
Sunt recomandate atat bazinele naturale cat si cele din beton.
Malurile apelor trebuie sa fie acoperite cu vegetatie acvatica sau cu multe radacini de salcie care ofera ascunzisuri.
Apele trebuie sa aibe o adancime variabila, sa nu inghete iarna, si sa aibe un fund tare format din lut si pietris.
Se poate folosi pentru cresterea si reteaua de canale de irigatii.
Bazinele se alimenteaza cu apa din preajma cursurilor de apa curata.
Pe maluri joase se aseaza olane sau gramezi de pietre pentru ascunzisul racilor.
De asemenea trebuie creat habita propriu pentru fiecare individ prin cavitati in mal, cavitati in turba, cuiburi intre radacini ramificate sau sub pietre.
Racul merge foarte usor si rapid inapoi.
El iese noapte si cauta de mancare timp de 4 ore.
Pe teritoriul sau natural traieste singur si se lupta cu ceilalti.
Cauta compania racilor doar in perioada de imperechiere.
Racul are sanage albastru si respira sub apa circa 48 de ore.
Femele tin icrele fecundate sub coada.
Racii se prind greu.
Racii se fierb de vii iar daca un rac pluteste, inseamna ca este mort la fierbere si nu e bine.
Carnea este alba si asemanatoare la gust cu crevetii, crabii, puii de balta sau de gaina.
De obicei se mananca coada si carnea din cei doi clesti.
Cozi de raci cu avocado
Ingrediente necesare
Pentru 4 portii
- 2 fructe avocado bine coapte
- 500 g cozi de raci (conserva)
- 150 g fasole boabe rosii (conserva)
- 2 portocale
- 1 lamaie
- 1 salata
- 1 ceapa rosie
Pentru sos
- 1 lingura sos de soia
- 1 lamaie
- 5 linguri ulei de masline
- 1 ceapa mica
- sare, piper
Mod de preparare
Se scurg cozile de raci de zeama si se pun intr-un castron. Fasolea se scoate din conserva, se strecoara si se adauga peste cozile de raci.
Se curata portocala de coaja, se taie in felii. Se curata samburii fructelor de avocado, se scoate pulpa, se taie felii subtiri si se stropesc cu sucul stors de la o lamaie, dupa care se adauga peste restul ingredientelor din castron.
Separat, se prepara sosul, amestecand sucul de la cea de a doua lamaie cu sosul de soia si uleiul de masline.
Se adauga ceapa rasa, sare si piper, dupa gust. Se amesteca totul foarte bine si se toarna peste salata.
Salata astfel preparata se aranjeaza pe un platou ornat cu frunze de salata.
Daca se va adauga la aceasta salata cate o portie de orez fiert, salata se va putea servi ca un fel principal de mancare.
