WWF-Romania organizeaza azi in Sadova (jud. Suceava) prima intalnire a Grupului de lucru pentru elaborarea Ordinului de Ministru privind infiintarea Catalogului National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine, instrument esential pentru evidentierea si gestionarea acestor ecosisteme forestiere valoroase. La grupul de lucru vor participa reprezentanti ai Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP), Garzii Forestiere, Comisiei tehnice de avizare silvica (CTAS), Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), Universitatii Transilvania Brasov, Universitatii Suceava, Greenpeace, Agent Green, cat si alti experti in silvicultura.
De ce avem nevoie de un Catalog al Padurilor Virgine din Romania?
WWF a initiat infiintarea acestui catalog ca solutie pentru instituirea unor proceduri eficiente de protectie pe termen lung a padurilor virgine si cvasivirgine. Astfel, din 2015, ca urmare a implicarii specialistilor WWF, Codul Silvic contine o lege organica ce confera protectie stricta acestor paduri si prevede instituirea Catalogului ca instrument de evidenta si gestiune a padurilor virgine si cvasivirgine din Romania, pentru a le asigura ocrotirea pe termen lung.
Catalogul nu este doar o baza de date online pe care o gestioneaza MMAP cu scopul de a mentine evidenta acestor paduri si de a asigura protectia stricta. Catalogul ar trebui sa reglementeze procedurile prin care se inregistreaza aceste suprafete si modul prin care se instituie protectia in cel mai scurt timp cu putinta. Astfel, acest catalog ar trebui sa solutioneze urmatoarele aspecte:
-
- sa instituie proceduri de preventie obiective si eficiente pentru suprafetele identificate initial in proiectul PIN-MATRA/2001/018 sau planurile de management al ariilor protejate (de ex: interzicerea taierilor in aceste paduri, timp de un an pana la finalizarea evaluarilor si incadrarii, dupa caz, in Catalogul Padurilor Virgine);
- sa se reglementeze un cadru participativ transparent care sa permita factorilor interesati sa contribuie la ocrotirea acestor paduri;
- sa fie precizate cerintele minime (de ex: echipa de specialisti, structura si formatul de raportare a propunerilor, harti GIS – tabela de atribute, sistem de proiectie etc) referitor la studiile/propunerile ce pot fi transmise de factorii interesati pentru a putea fi luate in considerare de Autoritatea Competenta in sensul evaluarii si completarii graduale a acestui Catalog;
- sa reglementeze proceduri obiective si eficiente (factori implicati, responsabilitati si termene clare), pentru receptia pe teren a studiilor/propunerilor transmise autoritatilor spre aprobare de catre factorii interesati;
- proceduri eficiente (factori implicati, responsabilitati si termene clare), privind avizarea studiilor/propunerilor, desemnarea si includerea suprafetelor in Catalog, respectiv instituirea protectiei stricte pe termen lung;
- sa desemneze autoritatea responsabila pentru gestionarea Catalogului si alocarea resurselor necesare inclusiv pentru sustinerea eforturilor pentru identificarea Padurilor Virgine si Cvasivirgine din Romania;
- sa permita accesul public al celor interesati la evidenta acestor paduri sub forma unei baze de date GIS pe suport online;
- sa precizeze in mod clar conditiile in care autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura poate decide eliminarea unor paduri din Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine (de ex. doar conditiile impuse de siguranta nationala sau sanatate a comunitatilor locale).
Dupa cum s-a mai aratat, procedurile legale pentru asigurarea protectiei padurilor virgine in perioada 2012-2016 s-au dovedit a ineficiente din mai multe considerente:
-
- instituirea regimului de protectie stricta este un proces de durata; padurile virgine identificate pot fi incadrate in categoriile functionale adecvate odata cu refacerea amenajamentelor silvice, iar acestea se actualizeaza o data la 10 ani;
- nu presupune intotdeauna un proces participativ, transparent;
- nu este garantata mentinerea statutului de protectie pe termen lung;
- sistemul de preventie instituit pana la finalizarea identificarii acestor paduri este ineficient, intrucat are aplicabilitate in mai putin de 80% din cazuri (procedurile fac referire practic numai la padurile incluse in planurile decenale de recoltare a produselor principale – si nu se refera la taieri de conservare, taieri de igiena sau taieri accidentale).
Aceasta prima etapa este parte a unei serii ce cuprinde: intalniri ale grupului de lucru, seminarii de consultari, consultari publice pe site-ul MMAP, integrarea propunerilor, elaborarea actului normativ de MMAP, publicare in Monitorul Oficial – parte a procesului dezvoltarii acestui act legislativ. Grupurile de lucru sunt organizate de WWF-Romania sub coordonarea MMAP.
Mai multe despre actiunile WWF pentru protejarea padurilor virgine gasiti pe www.wwf.ro.
