Carnea de vaca “Carn d’Andorra” IGP, provine de la rasa rustica Bruna d’Andorra sau din incrucisarea vacilor din aceasta rasa cu tauri din rasele Charolaise, Gasconne si Limousine.
Vacile sunt crescute si supuse ingrasarii in fermele zootehnice din Andorra si de la nastere pana la finalul perioadei de ingrasare sunt consacrate exclusiv producerii de carne care beneficiaza de IGP. Vacile sunt sacrificate incepand de la varsta de opt luni. Conformatia carcaselor conform grilei de clasificare EUROP este numai E, U sau R. Viteii se nasc pe cale naturala si trebuie sa fie alaptati de mamele lor. Ei pasc pe pasunile de munte la altitudini ridicate, alaturi de mamele lor, pe timpul perioadei de vara, apoi petrec iarna in ferme, pe perioada in care muntii sunt acoperiti de zapada. Loturile de animale pentru ingrasare se compun din maximum 20 de animale.
Situandu-se chiar in mijlocul lantului Pirineilor, zona geografica a rasei Bruna d’Andorra este propice cresterii bovinelor. Andorra este o tara muntoasa de 468 km patrati cu altitudine medie de 2 000 de metri. Suprafata pasunilor este considerabila si reprezintă aproximativ 20 % din suprafata totala a Andorrei. Asezarile umane si activitatea de cultivare a terenurilor s-au concentrat din vremuri stravechi in zonele cele mai plate din fundul vailor. Intinderea considerabila a pajistilor si a pasunilor din Andorra, in comparatie cu terenurile cultivate, permite sa se produca o cantitate mare de furaje naturale pentru animale.
Folosirea acestor pajisti si pasuni determina traditia pasunatului. Anotimpurile influenteaza la randul lor traditia pasunatului, care, in general, este alcatuita din aceleasi etape: urcatul la pasuni, mai sus de zonele impadurite, care se realizeaza in jurul lunii iunie si coborarea in luna noiembrie, cand incep ninsorile.
Abundenta apei si diversitatea solului favorizeaza dezvoltarea unor tipuri de pasuni diferite. In ordinea importantei, pasunile sunt urmatoarele: pasuni de Festuca eskia, care ocupa 10 % din suprafata principatului; pasuni de Nardus stricta, care ocupa 6 %; pasuni de Festuca airoidis (5 %) si de Festuca paniculata.
