Relatia intre ritmul de crestere a porumbului si regimul termic se exprima prin suma temperaturilor efective mai mari sau egal cu 10 grade C.

Pentru aparitia de exemplu a doua frunze sunt necesare 32-32 grade C, de temperaturi efective mai mari de 10 grade C. Acest lucru este foarte important in cea ce priveste zonarea hibrizilor tinand cont de influenta temperaturilor medii din diferitele regiuni ale tarii in unele luni. De exemplu in centrul Transilvaniei productivitatea soiurilor de porumb este influentata de media lunii mai. Aici in aceasta luna se realizeaza temperaturi de doar 13-15 grade, iar conditiile de crestere mai bune apar doar in a doua jumatate a lunii iunie. S-a dovedit ca temperaturile scazute din timpul noptii reduc ritmul de crestere, chiar daca in cursul zilei este cald. In perioadele in care temperatura medie a aerului a depasit 18 grade C, ritmul de crestere a plantelor de porumb a ajuns pana la 6 cm/zi.

Cumularea temperaturilor efectiv utile, prin unitati termice utile, se divide in: indice de inflorire (suma unitatilor termice utile pe perioada de semanat – rasarire – aparitia matasii) si indice de maturare (suma unitatilor termice pe perioada de matasire – maturare fiziologica).

Harta zonarii porumbului in Romania

Suma temperaturilor efectiv utile necesare hibrizilor este cuprinsa in general, in intervalul 1000-1600 grade Celsius (vezi harta cu zonarea porumbului). Luand in considerare intreaga perioada de vegetatie s-a stabilit ca necesarul de caldura exprimat, in suma temperaturilor efective mai mari sau egal cu 10 grade C, este:

ZONA I FAVORABILITATE

• • > 1.600 grade Celsius (raionati hibrizii foarte tardivi)
  • 1.500 – 1.600 grade Celsius (raionati hibrizii tardivi)
  • 1.400 – 1.500 grade Celsius (raionati hibrizii semitardivi)

ZONA II FAVORABILITATE

• • 1.200 – 1.400 grade Celsius (raionati hibrizii semitimpuriu)

ZONA III FAVORABILITATE

• • 1.000 – 1.200 grade Celsius (raionati hibrizii timpuri)
  • 800 – 1.000 grade Celsius (raionati hibrizii extratimpurii)

Sunt semanati, in tara noastra, de la hibrizi timpurii (cu perioada de vegetatie 100-115 zile), pana la hibrizi tardivi (cu perioada de vegetatie de peste 145 zile). Fiecare hibrid, ca perioada de vegetatie, exprimata in zile (rasarire – maturare), se incadreaza in clase de maturitate conventionala FAO, astfel: Hibrizi extratimpurii – FAO 260-290; Hibrizi timpurii FAO 290-340; Hibrizi semitimpurii FAO 350-390; Hibrizi semitardivi FAO 400-490; Hibrizi tardivi FAO 500-610.

Puteti afla mai multe informatii despre hibrizii de porumb in sectiunea dedicata acestora din site-ul nostru.