Cunoscand importanta furajarii in cresterea porcinelor, facem o sinteza asupra unor aspecte legate de alimentatia porcinelor si cu unele referiri in utilizarea nutreturilor combinate. Ponderea de peste 65% a costurilor in producerea carnii de porc reprezinta contravaloarea hranei, in deosebi in varianta utilizarii nutreturilor combinate furnizate de fabrici specializate sau a celor realizate in ferme, din cereale macinate, cu adaos de concentrate proteino-vitamino-minerale.
Animal monogastric, ominvor, porcul valorifica si se hraneste deopotriva cu cereale, furaje verzi, suculente, reziduuri industriale alimentare, resturi culinare (din bucatarie) si, datorita particularitatilor de digestie, creste atat in ferme specializate cat si in peste 5 milioane de gospodarii rurale din tara. Schematic, digestia in aceasta specie se poate rezuma astfel: In cavitatea bucala are loc masticatia boabelor de cereale si a altor surse vegetale, iar dupa amestecarea acestora cu 3-4 l de saliva, bolul alimentar trece prin faringe si ajunge in stomac unde continua prelucrarea de catre sucul gastric. Din stomac, amestecul alimentar trece in intestinul subtire lung de 14-16 m, unde au loc prelucrari biochimice complexe si de unde proteinele, hidratii de carbon si grasimille sunt transformate in circulatia sangvina sub forma de aminoacizi, glucoaza, acizi grasi asimilabili si substante minerale, elemente nutritive de baza pentru productia de carne, grasime si lapte. Din intestinul subtire continutul alimentar trece in intestinul gros (lung de 4-5 m) unde devine consistent (deoarece apa a fost absorbita) si unde se poate observa resturi furajere nedigerate (ex-boabe de cereale, cand porcul nu consuma nutreturi combinate).
Cresterea corporala (sub forma de carne, grasime, oase, lapte, piele, par, sperma, organe etc) incepe imediat dupa fatare si continua pe tot parcursul perioadelor de crestere, ingrasare si finisare, fiind orientata spre obtinerea greutatii de 110 Kg/cap la varsta de maxim 7 luni. Componentele nutritive: proteina, amidonul, grasimile, sarurile minerale, (Ca, P, Na, CL, Mg, microelemente) vitamine lipo si hidro-solubile se descompun in elemente simple din care se sintetizeaza apoi scheletul, masa musculara si grasimea. Utilizarea eficienta a acestor componente nutrititive pentru satisfacerea functiilor vitale (de intretinere) si de productie este influentata de o serie de factori ca:
Rasa. Primul ritm de crestere strans corelat cu consumul specific (kg de furaje necesare obtinerii unui kg spor). Astfel rasele ameliorate, cu crestere rapida, valorifica eficient substantele nutritive din ratia de nutret combinat, pe cand cele primitive (Bazna, Mangalita) valorifica mai bine nutreturile verzi si suculente.
Sexul. S-a considerat ca proteina este utilizata mai bine de catre vierusi si scrofite si energia de catre castrati, iar sporul de crestere zilnica este in general mai mare la masculi, fata de femele, in acelasi nivel al ratiei.
Varsta. Necesarul de hrana la porcii pana la 18-20 kg este mai mare decat apetitul, in intervalul 20-25kg se realizeaza o concordanta intre cantitatea de hrana ingerata si capacitatea de crestere, iar in urmatoarea perioada 50-110 kg, capacitatea de asimilare este depasita de cea de ingerare. Practic starea fiziologica a animalului influenteaza necesarul de substante nutritive, acesta fiind mai mare la scoafele lactante, fata de gestante, cat si in ultima parte a gestatiei, fata de prima parte. Continutul ratiei in substante nutritive trebuie sa asigure acoperirea necesarului de proteine, energie, saruri minerale si vitamine.
In alcatuirea ratiei se va tine cont de factorii limitativi, care pentru porcine sunt: lizina, metionina, triptofanul, treonina (aminoacizi ce se gasesc in cantitati mici in cereale mai ales in porumb, dar care se pot asigura fie prin folosirea surselor proteice bogate in aceste elemente, fie prin adaugarea aminoacizilor sintetici).
Calitatea organoleptica si sanitara a furajelor. Se impune aici administrarea unui furaj lipsit de germeni patogeni (Salmonella, Escherichia coli, Pasteurela) de mucegaiuri si mai ales de toxinele acestora.
Microclimatul din adapost (temperatura, umiditate) influenteaza si ele valorificarea hranei, la valori ale acestuia sub sau peste cele optime (pentru fiecare categorie de porcine), inregistrandu-se scaderi severe sau cresteri ale cantitatii de furaj ingerat,cu influente negative asupra performantelor productive.
Cu privire la sistemele de hranire – la discretie sau normat, sub forma uscata sau umectata, granulat sau sub forma de faina, in unul sau mai multe tainuri – influenteaza cantitatea de furaje ingerata. In etapa actuala cresterea porcilor se va transforma treptat in sector gospodaresc si in ferme mici specializate. Ca atare, in alimentatie se vor combina sistemul intensiv cu cel traditional.
Sortimentele furajere sunt: cerealele (porumb, orz, ovaz, grau, secara), leguminoasele (mazarea, soia), la categoria oleaginoase (semintele de floarea soarelui, in, canepa), acestea au un continut proteic de 10-24%, o digestibilitate ridicata si se folosesc mai mult sub forma de sroturi. Furajele de volum: radacionasele (cartoful, sfecla, morcovul etc.), nutreturi verzi (lucerna, trifoiul), furajele fibrinoase (fan de leguminoase si faina de fan etc.).
Hranirea cu nutreturi combinate – Nutreturile sunt amestecuri furajere complete, fabricate din fainuri de cereale (porumb, orz, grau, sorg), fainurile proteice (sroturi de floarea soarelui si soia, faina de peste, tarate de grau), adaosuri minerale (calciu, fosfor, sare) si premixuri vitamino-minerale (zoofort) la nivelul satisfacerii cerintelor nutritive.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
