Pesta porcina este o boala infectioasa contagioasa, numita popular “Ciuma porcilor”. Este o boala foarte periculoasa si care, in anul 1975, in S.U.A., a cauzat pierderi de peste 65 milioane $. Pesta porcina este specifica porcului si este produsa de un virus filtealul specific, caracterizata ca boala acuta, febrila, cu aspect de septicemie hemoragica.

.

 

 

Boala se complica uneori in cursul evolutiei sale in formele mai lente, prin infecti produc leziuni pulmonare si leziuni intestinale de tip necrotic.

Sursa de infectie primara este constituita de porci infectati, virusul pestei porcine eliminandu-se din organismul acestora prin toate secretiile si excretiile: secretia mucoasei oculare si a celei nazale, prin urina, fecale, saliva si inconstant prin sperma si lapte. Eliminarea incepe chiar inainte de aparitia febrei, la 24 de ore de infectie.

Virusul este eliminat si de catre porci sero-virulenti. Porcii care au supravietuit infectiei naturale si cei care au facut forma cronica de boala, raman purtatori si excretori de virus un timp indelungat: 5 luni dupa aprecierea unor autori, 10 luni dupa altii.

Cel mai des boala este introdusa in crescatorii sau ingrasatorii prin intermediul porcilor vii, nou achizitionati, printre acestia putand exista porci aparent sanatosi, dar purtatori de virus.

Furajele murdarite cu diverse materii virulente, paiele, sacii, provenite din unitatiile infectate, sunt mijloace frecvente de propagare a contagiului.

Porcii mistreti, fiind receptivi la pesta, pot constitui un rezervor natural de virus.

Este determinata de contagiozitatea bolii, de virulenta virusului si receptivitatea porcilor. In general, pesta porcina este o boala foarte contagioasa si evolueaza sub forma de epizootii, fara a atinge insa puterea de difuziune a febrei aftoase.

Daca masurile luate nu sunt cele eficiente, sau daca nu se iau masuri, boala se intinde in spatiu, putand cuprinde teritorii importante.

Caile de infectie sunt foarte variate. In mod obisnuit, virusul patrunde patrunde in organismul porcilor pe cale bucala, odata cu alimentele ingerate. Patrunderea virusului se poate face insa si pe alte cai: prin mucoasa conjuctivala, pe cale respiratorie, pe cale cutanata, inclusiv pri intermediul ectoparazitiilor; experimental, infectia se realizeaza pe toate caile posibile.

 

Profilaxia generala.

Pentru apararea fata de infectia cu virusul pestos se iau masuri pentru izolarea grajdurilor de porci altor unitati, de drumurile de circulatie, masuri pentru oprirea accesului in incinta crescatoriei a personelor straine, vehiculelor, masuri de supraveghere sanitara a porcilor si de dezinfectii periodice profilactice.

Personalulu ingrijitor va utiliza imbracamintea si incaltamintea de protectie care la plecarea din incinta unitatii, va fi lasata la filtrul vestiar si luata la incepurul zilei de munca.

Masurile de profilaxie generala urmaresc a pastra indemnitataea unitatilor si a fermelor de porci, in impiedicarea patreunderii din afara. In afara masurilor generale comune tuturor celorlalte boli contagioase, un rol important il au urmatoarele:

· Carantina profilactica a tuturor porcilor nou introdusi intr-o unitate indemna, pe o perioada de 30 zile.

· Transportul porcilor sa fie facut numai in vagoane si vehicule in prealabil dezinfectate.

· Fierberea prealabila a confiscatelor si resturilor de la abatoare, restaurante, spitale, care se dau in hrana animalelor.

· Taierile de necesitate, din orice motiv, se vor face in fara adaposturilor de porci, in locuri amenajate care sa asigure o dezinfectie eficace dupa fiecare sacrificare.

· Cadavrele porcilor sa fie distruse sau valorificate fara posibilitatea de difuziune a materiilor virulente (transformare in faina de carne si grasime industriala in inteprinderi speciale, sau distrugerea lor pe loc, cu valorificare in grasime industriala, sub control veterinar).

Institutele producatoare de materiale biologice, antipestoase, laboratoare de diagnostic, abatoarele, fabricile de mezeluri, crescatoriile si ingrasatoriile de porci vor fi prevazute cu instalatii speciale de purificare si dezinfectare a apelor reziduale.

 

Imunoprofilaxia.

Imunoprofilaxia se realizeaza cu ajutorul:

· Serul anti pestos produs de institutele de specialitate, are o inalta valoare protectoare. Inoculat parenteral in doza de 0,5 ml. pentru un kg.greutate vie, el asigura imediat dupa inoculare, pe o perioada de 2-3 saptamani, o protectie sigura fata de infectia naturala sau experimentala.

· Vaccinul cu hidroxid de aluminiu reprezinta un triturat fin din spline si ganglioni de la purcei infectati experimental, formolat 0,1% si inactivat 36 ore la 26°C apoi amestecat cu hidroxidul de aluminiu. Vaccinarea nu produce leucopenie si animalele suporta bine vaccinarea, neprezentand nici o reactie generala. Totusi, tarele vechi pulmonare pot fi reactivate din cauza excitatiilor produse de hidroxidul de al. ajuns in pulmon, fiind vehiculat pe o cale sanguina. Imunitatea se insaleaza la 3 saptamani de la inoculare.

· Vaccinul cu cristalin violet preparat pentru prima data de Mc.Beyde si Cole (1936) este reprezentat de amestecul a 8 volume sange virulent cu 2 volume dintr-o solutie formata din glicerina un litru, fenol chimic pur 5 ml., cristal violet 2,5g. inactivat 14 zile la 37°C. Imunitatea se instaleaza dupa 2-3 saptamani. Vaccinul cu cristal violet da reactii postvaccinale mai importante decat vaccinul absorbit: urme la locul de inoculare, temoeratura de 40-41°C, pierderea apetitului care dureaza 1-2 zile, datorate actiunii locale a vaccinului violet. Nu produce leucopenii. Ambele vaccinuri inactivate produc o imunitate satisfacatoare; 80-100% din porcii vaccinati, pentru o periada de 4-6 luni.

· Virusul vaccin pestos liofilizat ‘’C’’ este preparat dintr-o suspensie de organe ( splina, ganglioni limfatici) recoltate de la iepuri inoculati cu tulpina liofilizata ‘’C’’ a virusului pestos porcin. Vaccinul se liofilizeaza in fiole de 5, 10, 25, 50 si 100 de doze, insotite de lichidul diluant corespunzator, de 10, 20, 50, 100 si 200 ml.. Din dilutia obtinuta se inoculeaza intramuscular doza de 2 ml., la porci in varsta de peste 60 zile. Imunitatea se insyaleaza dupa 5-7 zile si dureaza un timp variabil, in functie de varsta animalului. De accea vaccinarea se repeta la 120 zile, apoi din 6 in 6 luni.

· Vaccinul antipestos porcin ‘’Celvivac’’. Este obtinut prin cultivarea pe culturi celulare renale de purcel a unei tulpini atenuate de virus pestos porcin( tulpina Celvivac). Se administreaza de la varsta de 2 luni in doza de 2 ml. pe cale intra musculara. Confera imunitate de lunga durata.

· Virus vaccin antipestos lapinizat ‘’Hudson’’. Este preparat din suspensie de triturat de organe ( splina, ganglioni limfatici) provenita de la iepuri inoculati cu tulpina ‘’Hudson’’. Se livreaza insotit de un diluant corespunztor. Se utilizeaza numai de necesitate in unitatile in care s-a diagnosticat pesta porcina. Se foloseste de la varsta de 5 luni, in doza de 2 ml. intra muscular. Imunitatea se instaleaza la 5-7 zile dupa inoculare si este de lunga durata.

· g). Se mai executa un vaccin mixt format din vaccin antirujetic si vaccin antipestos 0,5 ml. subcutanat cu rapel la 2 luni.

In sectorul particular, vaccinarea antipestoasa se face sub forma de campanii, in lunile martie-aprilie si septembrie-octombrie, cu completari lunare. In unitatile de crestere industriala, vaccinarea

 

Planul de erasicare a pestei porcine

Planul Romaniei de eradicare a pestei porcine in 2008 a fost aprobat de Comisia Europeana. Planul prevede continuarea vaccinarii porcilor mistreti, a celor din gospodarii si din ferme, iar Romania va trebui sa raporteze lunar Comisiei date precum numarul de porci vaccinati, arata un comunicat emis de institutie.

Vaccinurile care vor fi folosite de autoritatile compentente vor fi diferite. Astfel, porcii din gospodarii vor fi vaccinati cu un anumit tip de vaccin, iar porcii din fermele mari vor fi vaccinati cu vaccin marker.

Restrictiile privind livrarea carnii de porc si a produselor din carne de porc in statele membre Ue vor fi pastrate. Carnea obtinuta de la porcii din ferme, vaccinati cu vaccin marker, nu poate fi comercializata decat pe piata romaneasca, fara sa poata fi livrata in UE, si trebuie sa trebuie sa aiba o marca de identificare speciala, pentru a nu fi confundata cu stampila comunitara.

Vaccinarea porcilor impotriva pestei porcine clasice va incepe dupa data de 15 martie, atat pentru porcii crescuti in exploatatiile profesionale, cat si pentru cei din gospodarii, a declarat presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis.

In anul 2008 porcii nu vor mai fi lasati liber, iar circulatia lor va fi urmarita”, a subliniat presedintele ANSVSA.

Se estimeaza ca, in a doua parte a acestui an, marile ferme vor putea obtine unele derogari pentru export, daca produsele sunt fabricate din carne de porc importata din Uniunea Europeana.

La ora actuala in Romania sunt doua categorii de porcii, una pentru exploatatiile comerciale si una pentru consum propriu. In prima categorie sunt doua sub-grupe, fermele industriale si cele mai mici.

Romania s-a confruntat, in 2007, cu trei focare de pesta porcina, toate in judetul Timis, la fermele profesionale ale companiei americane Smithfield, unde au fost sacrificati peste 50.000 de porci.

160 de focare au fost inregistrate, in primele sase luni ale anului 2007, in exploataţii non-profesionale.

Programul de eradicare a pestei porcine a fost aprobat pe o 4 ani, iar costurile totale pentru derularea acestuia pe o perioadă de un an au fost estimate la 43 milioane euro, din care 21 milioane euro a reprezentat sprijinul oferit de UE.

In prezent, in Romania sunt crescuti 5,1 milioane de porci in ferme si gospodarii ale populatiei, din care aproape 1,4 milioane porci in exploatatii profesionale si 3,8 milioane porci in gospodariile populatiei.

Consumul anual in Romania se ridica la circa 11 milioane de porci. Inainte de 1989, in Romania erau crescuti aproape 15 milioane de porci.