Ascarioza face parte din nematozele suinelor cu cea mai mare extensivitate, indiferent de sistemul de crestere, produsa de Ascaris suum, caracterizata clinic prin tulburari pulmonare, digestive, nervoase anemie, slabire progresiva si hipotrepsie, afectand toate varstele, dar mai frecvent si mai dramatic tineretul de 2-4 luni.
Parazitii din genul Ascaris sunt cunoscuti din vremuri stravechi, descrierea lor facandu-se in 1858 de Linne, cand indentifica ascaridul la om, pe care-l numeste Ascaris-lumbricoides.
Boala este produsa de Ascaris-suum, un nematod din familia Ascaridae, cu corpul rigid alb-roz, cilindric, nesegmentat, subtiat la extremitati, cu gura fara capsula delimitata de 3 buze, divizata fiecare in doua. Masculii ating lungimea de 15-30cm lungime si 3-5mm grosime, femelele sunt mai mari, cu lungime de 18-40cm si grosime de 5-6mm. Ouale sunt ovale cu coaja groasa. Femele adulte pot elimina zilnic 200 000-900 000 de oua care ajung pe sol, unde, in conditii favorabile de umiditate (90-95% umezela), semiobscuritate si caldura 15-35°C evolueaza in 15-25 de zile, formandu-se larva L1 care sufera o prima naparlire, transformadu-se in larva L2, tot in interiorul oului. Larvele infestante care eclozioneaza din ou nu sunt o larva din a doua etapa (L2) asa cum s-a crezut anterior, ci mai degraba o larva din a treia etapa (L3) invelita in cuticulul ramas de la L2.
In conditii de anaerobioza, de umiditate excesiva, in medii cu procese intense de putrefactie si de asemenea in lunile calduroase, expuse in locuri insorite, ouale sunt distruse in timp. Din octombrie pana in aprilie ouale nu se dezvolta, insa sub zapada, chiar la temperatura de -8°C-16°C nu mor, iar primavara continua dezvoltarea. Ouale infestate se pastreaza in sol in conditii obisnuite 4-5 ani. In balegarul sterilizat biotermic ouale se distrug, in timp ce dezinfectantii obisnuiti, chiar in concentratii mari, nu actioneaza nociv asupra oualor de Ascaris suum, datorita membranei interne lipoide protectoare. Flambarea si solutiile fierbinti la peste 70°C distrug ouale intr-un timp relativ scurt.
Contaminarea suinelor se realizeaza prin ingerarea de oua embrionate odata cu furajele si apa. Ajunse in intestinul porcului, se pun in libertate larvele L3 dupa circa 48 de ore, sub influenta sucurilor digestive. Acestea prezinta histiotropism, tranversand peretele intestinal si prin circulatia sanguina si tesuturi migreaza in ficat, unde naparlesc, iar de aici, dupa 4-6 zile, ajung in cord, prin mica circulatie in pulmon, tranversand canalele sanguine si naparlesc la 12-15 zile dupa eclozionare trensformadu-se in larve L4. Trecand prin alveolele pulmonare in bronhii ajungand in faringe, sunt deglutite si revin in intestin dupa circa 15 zile unde are loc ultima naparlire, devinind larve L5 in 5-10 zile (dupa 20-30 zile post-infestant). Maturizarea adultilor se face in 75-90 de zile post infestant. Migratia este entero-pneumo-traheo-enterala.
Ascarioza suinilor este o geohelminoza cu caracter enzootic, conditionata de numerosi factori de risc printre care intretinerea animalelor in adaposturi insalubre, neigienice si subalimentate sau alimentatia dezechilibrata, carente in vitamine si saruri minerale, pregatirea hranei in conditii neigienice, administrarea ei direct pe pardoseala adaposturilor. Mustele, oligochetele si alte insecte pot vehicula ouale de ascarizi. In corpul acestora larvele de Ascaris-suum pot ecloziona in 24-48 de ore, ramanand infestante o lunga perioada de timp. O ratie bogata in substante proteice si glucide sau alti principii modifica flora intestinala, stimuland dezvoltarea ascarizilor. Surse de ascarizi sunt animalele infestate care elimina in mediu un numar impresionant de mare de oua. Scroafele sunt rezervoare de si surse de infestare pentru purcei, acestia fiind mai receptivi la ouale de Ascaris suum pana la varsta de 4-5 luni, receptivitatea maxima intalnindu-se la purceii recent intarcati. Odata cu inaintarea in varsta, posibilitatea de infestare a purceilor scade treptat, porcii adulti fiind rezistenti la ascarioza, acestia facand forme pasagere, neobservabile clinic, datorita invaziilor slabe. Infestarea porcilor este posibila atat in adapost, cat si la pasune, pe cale orala cu oua infestante. Infestatia cea mai puternica se produce in lunile de iarna si primavara, in timp ce in lunile de vara extensivitatea si intensivitatea scad simtitor. Gazda obisnuita pentru Ascaris-suum este porcul, dar el se poate intalni in mod accidental la unele primate, bovine, ovine, veverita. La om evolueza atipic.
Pierderile economice produse de ascarioza la porci sunt deosebit de mari, prin marirea consumului pentru realizarea unitatii de spor, spolierea si debilitarea organismului, ceea ce favorizeaza aparitia unor altor boli intercurente. Formele evolutive prin organele si tesuturile suinelor produc o serie de fenomene complexe, cu rasunet asupra intregului organism. Ascaris-suum in migratie intervine mecanic, toxico-alergic, incoculator si spoliator. Ascarizii adulti au actiune mecanica, spoliatorie si toxica, iritand permanent mucoasa intestinala pe care o lezeaza determinad inflamatii cronice, tulburari ale peristaltismului si malabsorbitie.
Semnele digestive consta in balonarea abdomenului, constipatie alternand cu diaree, polifagie, iar semnele generale constau in slabire, intarziere in dezvoltare, anemie, hipercheratoza, rahitism.
Simptomatologia nervoasa consta in crize epileptiforme de 1-5 minute, contractii musculare convulsive, repetetabile de mai multe ori, aparand in timpul sau imediat dupa consumul tainului, urmate de comportament normal. Tabloul nervos se asociaza pruritului cutanat si urticariei.
In infestatiile masive intestinale pot aparea ocluzii cu colici si sfarsit letal in cateva zile. Prognosticul este benign in infestatiile slabe si moderate, rezervat in infestatiile masive.
Ca si tratament se recomanda instituirea de medicatie antihelmintice pe intreg lotul contaminat, ascociat in cazurile complicate cu medicamente simptomatice, vitaminoterapie, antibiotice, neurotrope, antitoxice.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
