Pledoarie pentru nuc

Detalii

Categorie: Pomi fructiferi

22 Februarie 2009

Nucul este o specie pomicola cultivata din cele mai vechi timpuri in diferite zone ale lumii cu climat temperat. Pe teritorul Romaniei, a fost cultivat chiar din timpul ocupatiei romane, cu peste 2000 de ani in urma.

Numele nucului provine din denumirile latine "nuca" sau "nucetum", iar aprecierea de are s-a bucurat si raspandirea larga pe care a avut-o nucul in trecut s-au rasfrant si in toponimie, numeroase localitati fiind denumite in acest sens: Nucet, Nuci, Nucetul, Nucsoara.

Nucul face parte dintr-o grupa de plante pomicole cunoscuta sub numele de « nucifere » alaturi de alte plante valoroase cum ar fi alunul, castanul sau migdalul. Toate aceste specii  pomicole au fructe numite nuci false, de la care se consuma miezul.

Nucul comun (denumirea botanică Juglans Regia), cultivat Romania este cunoscut si sub numele de "nucul carpatin", "nucul persan: si este un arbore viguros cu o inaltime de pana la 30 de m. Diametrul coroanei poate ajunge pana la 28 – 30 de m si este foarte deasa. Longevitatea vegetala a nucului poate ajunge pana la 450 de ani, iar in unele cazuri exceptionale poate fi de doua sau chiar de trei ori mai mare.

Importanta pomicola rezida in valoarea  alimentara a fructelor, nucile constituind un aliment complet si concentrat; ele contin substante grase, substante proteice, substante minerale, vitamine, hidrati de carbon,etc.

Ca planta tehnica, nucul asigura materia prima pentru numeroase ramuri ale industriei. Miezul de nuca se poate consuma proaspat, in produsele de patiserie, iar datorita continutului mare in grasimi din el se obtine un excelent ulei comestibil si tehnic, care, fiind sicativ, este folosit in pictura, pentru fabricarea cernelii tipografice, a sapunului de lux, in obtinerea a numeroase produse farmaceutice si cosmetice. Turta ramasa dupa extragera uleiului este folosita la fabricarea halvalei, constituind si un nutret concentrat in hrana animalelor si pasarilor.

Din fructele verzi, inainte de intarirea endocarpului, se poate prepara dulceata, rachiu. Endocarpul este un comustibil cu putere calorica ridicata, se foloseste in industrie pentru prepararea carbunelui activ, a pietrei de slefuit si a amestecurilor fine de linoleum.

Nucul este mult apreciat si pentru lemnul sau de calitate superioara, avand o mare rezistenta, plasticitate si finete, fiind folosit in fabricarea mobilei de lux, pentru scluptura, in industria avioanelor si automobilelor.

Ca planta medicinala, nucul a fost folosit si in trecut in medicina. Sucul din frunzele de nuc era folosit ca vermifug, ca tonic, ca unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic, etc. Adeptii homeopatiei recomanda mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritatiilor, vomelor, etc.

Ca planta ecologica, nucul este de neinlocuit, fiindca este unul dintre putinii arbori care absoarbe metalele grele din atmosfera. In plus, desi creste lent, datorita radacinilor sale foarte dezvoltate, nucul prezinta importanta in amelioratiile agrosilvice fiind folosit contra eroziunii solului si a alunecarilor de teren, precum si ca specie principala in perdelele de protectie.

Majoritatea tarilor cultivatoare de nuci au ajuns la concluzia ca inmultirea nucului prin samanta nu poate sa constituie calea rentabila  pentru infiintarea de plantatii intensive la aceasta specie.

Aproape intreaga productie provine din biotipurile locale ce nu satisfac cerintele  si exigentele mereu crescande ale consumatorilor, deziderate ce nu pot fi realizate decat prin cultivarea unor soiuri de nuc. Inmultirea  prin seminte, cum s-a procedat secole de-a randul si cum se mai procedeaza inca, nu transmite la urmasi caracterele si insusirile plantei mama. Dintr-o nuca buna poate rezulta un pom cu nuci de calitate inferioara si invers. Pe langa aceasta, nucul este avizat de polenizarea straina, mai ales datorita faptului ca la majoritatea soiurilor organele reproductive barbatesti (amentii cu polen) si cele femeiesti (ovarele) nu se matureaza deodata pe acelasi pom.

In aceasta situatie, calea cea mai sigura de a avea plantatii de nuc cu soiuri si tipuri superioare, ramane cea a inmultirii vegetative si in special altoirea, prin care insusirile plantei inmultite raman neschimbate.

Pentru eliminarea acestui inconvenient s-a trecut la selectionarea unor biotipuri valoroase, creearea si apoi omologarea de soiuri si portaltoi care corspund comenzilor sociale actuale.

In acest fel exista posibilitatea de a avea plantatii uniforme, cu productie posibil de standardizat, in cantitati cat mai mari, cu perspective de a face comert.

Fiecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii. In Romania s-au obtinut soiurile Jupanesti, Geoagiu, Novaci, Pestisani, Mihaela, etc, dar si portaltoii Tg. Jiu 1, Secular si Portval.

La nuc, ca si la alte specii fructifere lemnoase, precocitarea de rodire (adica momentul aparitiei primelor fructe), este un caracter genotipic. Aceasta este influentat in egala masura atat de factorii ecologici cat si de cei culturali.

Pomii crescuti pe radacini proprii produc fructe dupa 10-15 ani,in timp ce la aceia altoiti pe Juglans regia primele fructe apar dupa 6-8 ani de la plantare, pentru ca in cazul altoirii pe Juglans nigra, primele fructe sa apara dupa 5-6 ani, sau chiar mai devreme.

Datorita acestor particularitati, pentru practica este mai importanta varsta la care apar primele recolte eficiente din punct de vedere economic.

Important este si faptul ca nucii altoiti dau fructe de calitate mai buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare, in timp ce de la nucii proveniti dprin seminte se pot alege maximum 20% fructe de calitate.

Din aceste motive organizarea noilor plantatii de nuc, indiferent de marimea lor, trebuie sa se faca si la noi cu pomi altoiti, cum se practica in S.U.A, Franta , Italia si alte state.

Nucul este o planta pomicola cu reale posibilitati de crestere a suprafetelor si productiei la nivel mondial, ca urmare a cerintelor progresive ale societatii pentru asigurarea necesarului alimentar.

In acest context mondial si european, de aderare la Uniunea Europeana, se impune revizuirea atitudinii cultivatorulor de nuc din tara noastra vis-a vis de plantatiile existente si cele noi infintate, de perspectivele economice si comerciale ale nucilor si de ocuparea fortei de munca in acest domeniu.

Interesul fermierilor pentru aceasta specie poate capata conotatii speciale prin avantajele oferite de cultura nucului, la care se adauga sprijinul financiar oferit de programe internationale si interne pentru dezvoltarea acestei culturi  pomicole in zone diferite ale tarii.

Principala cale de modernizare a culturii nucului este insa, ameliorarea genetica, iar principalele obiective de ameliorare genetica a nucului in toate programele  cunoscute, inclusiv in Romania, se refera la:dezmugurire si inflorire tarzie, pentru a reduce pericolul brumelor tarzii, fructificare pe ramuri laterale, toleranta la bacterioza si antracnoza, marimea fructului (peste 15 gr) si procent ridicat de miez (peste 40%), coaja subtire, usor de spart, mare productivitate si rodire timpurie.

Fiind in acelasi timp o planta pomicola, tehnica, forestiera, medicinala, dendrologica si amelioratoare, nucul este considerat pe drept cuvant una dintre cele mai importante specii pomicole din tara noastra.

Prof. Eliane - Teodora Stancioiu

BIBLIOGRAFIE

BOTU M., ACHIM GH.,BOTU I.,1995-Selectii de nuc din jud. Valcea cu perspective de omologare.Lucrari stiintifice simpozionul “probleme actuale ale modernizarii ulturii nucului”,Craiova, pag. 33-34

BOTU I., ACHIM GH.,BOTU M.,2001-Cultura nucului in exploatatiile nucicole moderne, Ed. Phoenix, Brasov

COCIU V. si  colab.., 2003-Culturile nucifere, Ed.Ceres, Bucuresti,pag. 15-18

COSMULESCU S.,2000-Contributii privind biologia infloritului si polenizarii la nuc(Juglans regia).Teza de doctorat, USAMV, Bucuresti

GODEANU I.,COSMULESCU S., BACIU A.,1997-Selectii noi pentru cultura intensiva a nucului .Analele Univ.Craiova, Vol II(XXXVIII)

GERMAIN E.,1993 – Genetic Impovement of Persan Walnut (Juglans Regia L.) Acta Horticulture No 442 Proc III International Walnut Congress,pag.21-33

• < Anterior
• Următor >