Alunele sunt foarte bogate in grasimi, proteine, glucide, celuloza si substante minerale. Acest continut variaza in functie de soi, de conditiile climatice si particularitatile fiecarei zone de cultura. Zonele favorabile sub aspect termic sunt regiunile subcarpatice ale Munteniei, Olteniei si Maramuresului.
Alunele contin: 53-72% grasimi, 10-22% proteine, 3-13% glucide, 2,5-3,5% celuloza si 2,2-3% substante minerale. Alunele sunt foarte bogate in acizi grasi saturati si nesaturati, in aminoacizi, potasiu si vitaminele B1, B2, PP, C, etc. Alunele odata consumate, au efecte benefice asupra inimii, reducand riscul aparitiei bolilor cardiovasculare. Acest lucru se intampla datorita acizilor grasi esentiali, mononesaturati, prezenti in alune, care scad nivelul colesterolului din sange. O limita normala a colesterolului inseamna vase de sange protejate, circulatie buna si protectie impotriva accidentelor cerebrale si infarctului miocardic.
Mineralele continute de alunele de padure stimuleaza sistemul imunitar si cresc capacitatea organismului de a se apara impotriva infectiilor virale. Pentru a preveni orice urma de raceala sau gripa, mancati zilnic, in perioada rece, o mana de alune. Sunt recomandate celor care au de invatat, deoarece hranesc celulele nervoase si maresc performanta intelectuala.
Alunele sunt apreciate ca fructe energizante sau cu efecte benefice in combaterea diabetului si a durerilor reumatice.
Mari perspective pentru inmultire si cultivare au soiurile: Valcea 22, Merveille de Bolwieller, Tonda Gentile Delle Langhe, Cozia, Ennis, Barcelona, Lungi de Spania si Romavel.
Alunul se inmulteste vegetativ prin drajoni, marcote, butasi, altoire. Cultura clasica se infiinteaza prin plantarea alunului la o distanta 6 x 4 m, iar ceea intensiva la 5 x 3 m.
