Glifosat: Comisia Europeana raspunde initiativei cetatenesti europene privind glifosatul

Detalii

Categorie: Erbicide

12 Decembrie 2017

Procedura de reinnoire a aprobarii substantei active glifosat a generat un interes deosebit si o dezbatere ampla referitoare la autorizarea si utilizarea pesticidelor in UE. In comunicarea adoptata astazi, Comisia raspunde initiativei cetatenesti europene (ICE) „Interzicerea glifosatului si protectia oamenilor si a mediului impotriva pesticidelor toxice” si se angajeaza sa prezinte o propunere legislativa in 2018, pentru a spori si mai mult transparenta si calitatea studiilor utilizate in evaluarea stiintifica a substantelor.

Ca raspuns la initiativa cetateneasca europeana, Comisia Europeana acorda atentia cuvenita preocuparilor cetatenilor UE si anunta masuri care vizeaza o mai mare transparenta a procesului de autorizare, restrictionare sau interzicere a utilizarii pesticidelor in viitor.

Comunicarea de astazi stabileste pasii urmatori:

• • ca raspuns la initiativa cetateneasca, ofera o explicatie detaliata a normelor UE privind pesticidele;
  • anunta prezentarea unei propuneri legislative in primavara anului 2018, pentru a spori transparenta, calitatea si independenta evaluarilor stiintifice ale substantelor, de exemplu accesul public la date brute, si
  • anunta modificari ulterioare ale legislatiei menite sa consolideze guvernanta in domeniul efectuarii de studii relevante, ceea ce ar putea include, de exemplu, implicarea autoritatilor publice in procesul decizional cu privire la studiile care trebuie efectuate pentru un anumit caz.

Pe langa aceasta, dupa o evaluare stiintifica aprofundata a tuturor datelor disponibile privind glifosatul, conform careia nu exista nicio legatura intre glifosat si cancerul la om, si in urma votului pozitiv al reprezentantilor statelor membre exprimat in data de 27 noiembrie 2017, Comisia a adoptat astazi o reinnoire a aprobarii glifosatului pentru o perioada de 5 ani. 15 ani reprezinta perioada pe care o propune de obicei Comisia pentru autorizatii, atunci cand sunt indeplinite toate criteriile de aprobare, insa glifosatul nu este un caz obisnuit. Aceasta chestiune a fost discutata in mai multe randuri de catre Comisie; aceasta a depus eforturi in ultimele luni in vederea adoptarii unei decizii care sa se bucure de un sprijin cat mai larg din partea statelor membre, asigurand, in acelasi timp, un nivel ridicat de protectie a sanatatii umane si a mediului, in conformitate cu legislatia UE. Propunerea finala a Comisiei pentru o reinnoire pe 5 ani a luat deopotriva in considerare cele mai recente rezolutii fara caracter obligatoriu adoptate de Parlamentul European.

Raspunsul Comisiei la cele trei solicitari ale ICE:

1. „Interzicerea erbicidelor pe baza de glifosat, existand indicii ca expunerea poate cauza cancer la oameni si ca ele au contribuit la degradarea ecosistemelor”:

Statele membre sunt responsabile pentru autorizarea, utilizarea si/sau interzicerea produselor pe baza de glifosat pe teritoriile lor. In UE, sunt aprobate numai substantele pentru care exista dovezi obiective privind utilizarea in conditii de siguranta. Dupa o evaluare stiintifica aprofundata a tuturor datelor disponibile privind glifosatul, conform careia nu exista nicio legatura intre glifosat si cancerul la om, si in urma votului pozitiv al reprezentantilor statelor membre exprimat in data de 27 noiembrie 2017, Comisia a adoptat astazi o reinnoire a aprobarii glifosatului pentru o perioada de 5 ani. Presedintele Juncker a inclus acest subiect pe agenda Colegiului in mai multe randuri, pentru a asigura o asumare politica totala din partea Comisiei. Pe baza acestor discutii politice si luand in considerare pozitia Parlamentului European, Comisia a decis sa reduca perioada reinnoirii propuse de la durata standard de15 ani la 5 ani, decizie care a asigurat, la randul sau, un maxim de sprijin din partea statelor membre.

2. „Garantarea faptului ca evaluarea stiintifica in vederea aprobarii de catre autoritatile UE de reglementare se va baza exclusiv pe studii publicate, efectuate la cererea unor autoritati publice competente si nu a industriei pesticidelor”:

Comisia este intru totul de acord ca transparenta evaluarilor stiintifice si a procesului decizional este esentiala pentru a se asigura increderea in sistemul de reglementare din domeniul sigurantei alimentare. Mentinerea si imbunatatirea unui sistem de evaluare stiintifica puternic, transparent si independent este esentiala. Comisia va prezenta, pana in primavara anului 2018, o propunere legislativa referitoare la aceste aspecte, dar si la alte chestiuni relevante, cum ar fi guvernanta Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA). Comisia va propune modificarea normelor actuale, pentru a garanta ca studiile stiintifice se afla la dispozitia publicului. Cetatenii trebuie sa fie in masura sa inteleaga modul in care sunt adoptate astfel de decizii importante de autorizare sau de interzicere a anumitor substante. Responsabilitatea politica si transparenta sporita reprezinta cele doua fete ale aceleiasi monede.

3. „Stabilirea unor obiective obligatorii de reducere a utilizarii pesticidelor in intreaga UE, pentru a se ajunge, in timp, la un viitor fara pesticide”:

Politica UE este deja orientata catre reducerea dependentei de pesticide si catre eliminarea acestora in viitor, asa cum se solicita in initiativa cetateneasca europeana. Comisia va depune eforturi pentru a se asigura ca statele membre isi respecta obligatiile care le revin in conformitate cu Directiva privind utilizarea durabila si ca isi reduc dependenta de pesticide. De asemenea, statele membre au fost invitate sa stabileasca obiective masurabile mai precise in cadrul planurilor nationale de actiune. In acelasi timp, pentru a monitoriza tendintele in materie de reducere a riscurilor utilizarii pesticidelor la nivelul UE, Comisia va institui indicatori de risc armonizati, pe langa indicatorii de risc utilizati la nivel national. Acestia vor permite Comisiei sa determine eficacitatea masurilor in contextul evaluarii viitoarelor optiuni strategice. Comisia va reevalua situatia pe baza datelor rezultate si va analiza necesitatea unor obiective obligatorii la nivelul UE in materie de pesticide.

Intrebari si raspunsuri:

De ce nu a decis Comisia interzicerea glifosatului?

In prezent, nu exista nici ratiuni stiintifice, nici ratiuni juridice care sa justifice interzicerea glifosatului. In urma unui proces stiintific amplu si transparent, in cadrul caruia au fost publicate peste 6 000 de pagini de evaluari stiintifice, analiza riscurilor efectuata de UE a concluzionat ca glifosatul nu cauzeaza cancer si nici nu prezinta un risc inacceptabil pentru mediu, daca este utilizat in conformitate cu bunele practici agricole. In urma acestei evaluari stiintifice aprofundate a tuturor datelor disponibile privind glifosatul si a votului pozitiv exprimat de reprezentantii statelor membre la 27 noiembrie 2017, Comisia a adoptat astazi o reinnoire a aprobarii glifosatului pentru o perioada de 5 ani.

Autoritatile nationale din Canada, Japonia, Australia si Noua Zeelanda, precum si Reuniunea comuna a FAO-OMS privind reziduurile de pesticide (JMPR), au ajuns la aceeasi concluzie. Doar o singura agentie, Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (IARC), are o opinie diferita in evaluarea sa privind legatura dintre glifosat si cancerul la om.

In plus, evaluarea UE privind efectele glifosatului asupra mediului nu a furnizat niciun element de proba care sa indice degradarea ecosistemelor cauzata de glifosat, daca acesta este utilizat in conformitate cu conditiile de autorizare si cu bunele practici agricole. Cu toate acestea, Comisia invita statele membre sa acorde o atentie deosebita riscurilor in materie de biodiversitate atunci cand evalueaza cererile de autorizare a produselor care contin glifosat, precum si protectiei utilizatorilor amatori.

In cele din urma, Comisia Europeana are obligatia legala de a raspunde cererilor de autorizare/reinnoire a aprobarii, tinand cont de rezultatele evaluarilor riscurilor efectuate de UE.

Care este in prezent statutul glifosatului in UE?

La 27 noiembrie 2017, statele membre ale UE au votat in favoarea propunerii Comisiei referitoare la reinnoirea, pentru inca 5 ani, a aprobarii acestei substante, propunere care este adoptata astazi de catre Comisie. Este o urmare a initiativei presedintelui Juncker de a discuta acest aspect in mai multe randuri in cadrul Colegiului; dupa aceste discutii, durata reinnoirii propuse de Comisie a fost redusa de la 15 la 5 ani, astfel incat sa se ia in considerare cea mai recenta rezolutie a Parlamentului European si sa se obtina sprijin din partea cat mai multor state membre. In prezent, este randul statelor membre sa reevalueze toate produsele pe baza de glifosat disponibile pe teritoriile lor. 

De ce 5 ani, si nu 15?

15 ani reprezinta perioada pe care o propune de obicei Comisia pentru reinnoirea aprobarii unei substante active atunci cand sunt indeplinite toate criteriile de aprobare, insa glifosatul nu este un caz obisnuit.

Pe langa rezultatele evaluarilor stiintifice ale glifosatului efectuate la nivelul UE de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA) si de catre statele membre, pentru stabilirea perioadei adecvate de reinnoire au fost luati in considerare si alti factori legitimi. Desi exista deja un numar mare de informatii cu privire la substanta activa glifosat, se publica in continuare noi informatii, cu o frecventa extrem de ridicata in comparatie cu alte substante active.

Prin urmare, atunci cand a decis cu privire la durata perioadei de aprobare a glifosatului, Comisia a luat in considerare posibilitatea unor evolutii rapide in domeniul stiintei si tehnologiei, tinand cont si de faptul ca glifosatul este erbicidul cel mai utilizat in UE.

Totodata, Comisia a luat in considerare cele mai recente rezolutii fara caracter obligatoriu adoptate de Parlamentul European. Decizia adoptata oficial astazi a acordat deopotriva atentia cuvenita celei de-a 4-a Initiative cetatenesti europene (ICE).

Ce se intampla cu produsele pe baza de glifosat, cum ar fi Roundup? Sunt si ele reautorizate in mod automat?

Nu. Acest lucru este la latitudinea statelor membre. Statele membre sunt cele carora le revine responsabilitatea autorizarii si utilizarii pe teritoriul lor a produselor de protectie a plantelor („pesticide”) care contin substante active.

La nivelul UE se decide doar aprobarea substantelor active. Aceasta impartire a responsabilitatilor se bazeaza pe principiul subsidiaritatii si reflecta diferentele dintre conditiile de mediu, climatice si agronomice din statele membre.

In urma reinnoirii glifosatului, statele membre trebuie sa reevalueze toate produsele autorizate existente care contin aceasta substanta activa (cum ar fi Roundup). Daca titularii autorizatiilor solicita din partea autoritatilor nationale mentinerea autorizatiilor anterioare, statele membre pot decide, de asemenea, sa introduca restrictii sau interdictii pentru toate aceste produse sau pentru o parte dintre ele, in cazul in care astfel de masuri sunt justificate de elemente de proba care indica circumstante speciale pe teritoriile lor. A se vedea modalitatile de aprobare a pesticidelor in UE: http://ec.europa.eu/assets/sante/food/plants/pesticides/lop/index.html

Ce masuri va lua Comisia pentru a facilita accesul publicului la studiile stiintifice prezentate de industrie?

Comisia este intru totul de acord ca transparenta evaluarilor stiintifice si a procesului decizional este esentiala pentru a se asigura increderea in sistemul de reglementare in materie de siguranta alimentara. Prin urmare, Comisia va prezenta pana in primavara anului 2018 o propunere legislativa care va mari transparenta si va ameliora calitatea studiilor utilizate in evaluarea stiintifica a substantelor. Propunerea se va referi la aceste aspecte dar si la alte chestiuni relevante, cum ar fi guvernanta Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA).

In particular, ea va analiza posibilitatile de a spori transparenta in ceea ce priveste studiile comandate de industrie si de a consolida guvernanta pentru realizarea unor astfel de studii. In prealabil, se va desfasura o consultare publica.

O parte considerabila a studiilor si alte informatii furnizate de industrie pentru evaluarea substantelor active sunt deja puse la dispozitia publicului. Printre aceasta se numara: dosarul rezumativ, raportul de evaluare al statului membru raportor, pe marginea caruia EFSA desfasoara o consultare publica, toate observatiile primite de la experti din statele membre si din partea publicului si raspunsurile aferente, rapoartele reuniunilor de evaluare inter pares ale expertilor, precum si concluzia EFSA. Au fost deja publicate peste 6 000 de pagini de evaluari stiintifice despre glifosat.

Exista posibilitatea finantarii publice a unor studii stiintifice referitoare la produse ca glifosatul?

Studiile individuale costa intre cateva mii si cateva milioane de euro. Comisia isi reafirma sustinerea fata de principiul conform caruia banii publici nu ar trebui utilizati pentru comandarea unor studii care ar ajuta industria sa plaseze pe piata un anumit produs. Cu toate acestea, Comisia va analiza, in lunile urmatoare, daca pot fi avute in vedere solutii inovatoare precum finantarea unor studii ad hoc de catre agentii europene in cazul in care exista indoieli serioase cu privire la anumite substante utilizate pe scara larga. In astfel de cazuri, se mai pot lua in considerare implicarea autoritatilor publice nationale si intensificarea auditarii studiilor.

Utilizarea actuala a pesticidelor in UE este compatibila cu dezvoltarea durabila?

Politica UE este deja orientata catre reducerea dependentei de pesticide si eliminarea acestora in viitor, asa cum se solicita in initiativa cetateneasca europeana „Interzicerea glifosatului si protectia oamenilor si a mediului impotriva pesticidelor toxice”. Organizatorii initiativei cetatenesti europene au solicitat „sa se stabileasca la nivelul UE obiective obligatorii de reducere a utilizarii pesticidelor, pentru a se asigura eliminarea acestora in viitor”.

Statele membre au competenta si responsabilitatea pentru utilizarea (durabila) a pesticidelor pe teritoriul lor. In acelasi timp, punerea in aplicare a Directivei privind utilizarea durabila ramane neuniforma. Dupa cum reiese dintr-un raport publicat in octombrie 2017, desi toate statele membre au adoptat planuri nationale de actiune (PNA) privind pesticidele, in multe cazuri cu intarzieri semnificative si cu mari diferente in ceea ce priveste gradul de exhaustivitate si de acoperire, doar cinci state membre au stabilit obiective masurabile de nivel inalt, patru dintre ele vizand reducerea riscurilor, iar al cincilea reducerea utilizarii.

Comisia solicita in continuare statelor membre sa depuna mai multe eforturi, inclusiv in ceea ce priveste certificarea si formarea utilizatorilor profesionisti, a distribuitorilor si a consilierilor, limitarea vanzarilor de pesticide pentru uz profesional la posesorii de certificate, conditii stricte pentru manipularea si depozitarea pesticidelor, inspectia echipamentului de pulverizare, o interdictie generala a pulverizarii aeriene, reducerea utilizarii pesticidelor in anumite zone, cum ar fi parcurile publice, protectia mediului acvatic si furnizarea de informatii pentru publicul larg.

Comunicarea privind viitorul sectorului alimentar si al agriculturii adoptata recent de Comisie recunoaste necesitatea de a sprijini realizarea obiectivelor Directivei privind utilizarea durabila.

Care este rolul gestionarii integrate a daunatorilor (IPM)?

Directiva privind utilizarea durabila le impune statelor membre sa promoveze gestionarea daunatorilor cu un consum redus de pesticide, acordand prioritate metodelor nechimice oriunde este posibil. Gestionarea integrata a daunatorilor (IPM) este un element fundamental al directivei, insa respectarea principiilor IPM la nivelul cultivatorului individual nu este verificata in mod sistematic de statele membre. Desi statele membre iau o serie de masuri de promovare a utilizarii IPM, acest lucru nu inseamna neaparat ca tehnicile relevante chiar sunt aplicate efectiv de utilizatori. Raportul concluzioneaza ca IPM este in continuare utilizata sub capacitatea sa de catre statele membre.

In plus, statele membre inca nu au stabilit criterii clare pentru a se asigura ca principiile generale ale gestionarii integrate a daunatorilor sunt puse in aplicare de catre toti utilizatorii profesionali. Astfel de criterii sunt necesare pentru a se verifica daca a fost atins obiectivul vizat de gestionarea integrata a daunatorilor, si anume reducerea dependentei de pesticide. In cazul in care nu se intampla acest lucru, statele membre trebuie sa ia masuri in consecinta.

Cum va ajuta Comisia statele membre sa reduca impactul pesticidelor?

Comisia va sprijini statele membre in dezvoltarea de metodologii pentru evaluarea respectarii principiilor gestionarii integrate a daunatorilor, tinand seama de diversitatea agriculturii UE si de principiul subsidiaritatii. Gestionarea daunatorilor cu un consum redus de pesticide include agricultura ecologica, care acopera in prezent 6,2 % din zona agricola a UE.

Comisia depune, de asemenea, toate eforturile pentru a asigura un grad mai mare de disponibilitate a substantelor cu risc redus. Ca rezultat concret, numarul substantelor pesticide cu risc scazut si/sau nechimice aprobate in UE s-a dublat din 2009 incoace. Pentru a mari si mai mult gradul de disponibilitate a substantelor cu risc redus, Comisia a acordat prioritate evaluarii substantelor active cu risc potential redus in cadrul programului de revizuire in curs. Odata cu adoptarea legislatiei recente, Comisia a clarificat criteriile existente pentru identificarea si aprobarea substantelor cu risc redus.

In cele din urma, Comisia va continua, de asemenea, sa colaboreze cu statele membre in vederea diseminarii exemplelor de bune practici in ceea ce priveste punerea in aplicare prin intermediul grupurilor de lucru si al programelor de formare. In cadrul programului „O formare mai buna pentru o hrana mai sigura”, se acorda prioritate consolidarii capacitatii statelor membre de a intelege si de a pune in aplicare principiile utilizarii durabile.

Dupa adoptarea unor planuri nationale de actiune revizuite si pe baza informatiilor actualizate pe care le are la dispozitie datorita auditurilor sale, precum si din alte surse, Comisia va prezenta in 2018 un nou raport privind utilizarea pesticidelor.

Cum vor fi masurate progresele inregistrate in directia punerii in aplicare a Directivei privind utilizarea durabila?

Pentru a monitoriza tendintele in materie de reducere a riscurilor utilizarii pesticidelor la nivelul UE, Comisia va institui indicatori de risc armonizati, pe langa indicatorii de risc utilizati la nivel national. Acestia vor permite Comisiei sa determine eficacitatea masurilor in contextul evaluarii viitoarelor optiuni strategice.

Etapele urmatoare:

• • Cu privire la elaborarea unei propuneri legislative: In ianuarie 2018, se va publica un raport privind verificarea adecvarii legislatiei generale in sectorul alimentar, care va trece in revista legislatia in vigoare. De asemenea, se va lansa o consultare publica, care va alimenta procesul de elaborare a propunerii preconizate pentru primavara anului 2018.
  • Cu privire la utilizarea mai durabila a pesticidelor, Comisia va urmari impreuna cu statele membre evolutiile in acest sens, pe baza unui raport publicat in luna octombrie a anului trecut.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >