Platile menite sa incurajeze fermierii sa „contribuie la inverzire” au o probabilitate scazuta de a imbunatati in mod semnificativ performanta in materie de mediu si clima a politicii agricole comune, se arata intr-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeana. Auditorii Curtii au constatat ca noile plati au sporit complexitatea sistemului, dar nu au generat schimbari la nivelul practicilor agricole decat pentru aproximativ 5 % din suprafata agricola a UE.
Inverzirea este un nou tip de plata directa pentru fermieri, care a fost introdusa odata cu reforma din 2013 a politicii agricole comune (PAC). Ea a fost conceputa sa remunereze fermierii pentru impactul pozitiv pe care acestia il produc asupra mediului, care, altfel, nu ar fi recompensat de piata. Este singura plata directa al carei obiectiv principal declarat are un caracter ecologic.
UE cheltuie 12 miliarde de euro pe an in scopul noii plati pentru inverzire, ceea ce reprezinta 30% din totalul platilor directe din cadrul PAC si aproape 8% din ansamblul bugetului UE. Pentru fermieri, aceasta inseamna o rata medie de circa 80 de euro pe hectar pe an.
Auditorii au examinat daca inverzirea avea capacitatea de a spori performanta in materie de mediu si clima a PAC, in conformitate cu obiectivele UE. Ei au purtat discutii in acest sens cu autoritatile din cinci state membre: Grecia, Spania (Castilia si Leon), Franta (Aquitania si Nord – Pas-de-Calais), Tarile de Jos si Polonia.
„Inverzirea ramane, in esenta, o schema de sprijin pentru venit”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport. „In forma in care este implementata in prezent, este putin probabil ca inverzirea sa imbunatateasca in mod semnificativ performanta in materie de mediu si clima a PAC”, a continuat acesta.
Curtea a constatat ca logica de interventie pe care Comisia Europeana o elaborase pentru platile de inverzire nu era completa. In plus, Comisia nu a stabilit tinte clare si suficient de ambitioase cu privire la mediu pe care inverzirea ar trebui sa le atinga. Mai mult, alocarea bugetara pentru inverzire nu este justificata de gradul de realizare a obiectivelor legate de mediu si de clima ale politicii. De asemenea, Curtea a constatat ca este putin probabil ca inverzirea sa produca beneficii semnificative pentru mediu si clima, in principal din cauza faptului ca o pondere semnificativa din practicile subventionate ar fi fost realizate chiar si in lipsa acestei plati. Curtea estimeaza ca inverzirea a produs schimbari la nivelul practicilor agricole pentru doar aproximativ 5 % din suprafata agricola a UE.
Nu in ultimul rand, Curtea a constatat ca exista o probabilitate scazuta ca rezultatele politicii sa justifice gradul de complexitate semnificativ pe care inverzirea il adauga la PAC. O parte din aceasta complexitate decurge din suprapunerile care intervin intre inverzire si alte cerinte legate de mediu din cadrul PAC.
In perspectiva urmatoarei reforme a PAC, Curtea recomanda Comisiei sa elaboreze o logica de interventie completa in ceea ce priveste contributia PAC la obiectivele UE in materie de mediu si clima. La elaborarea propunerilor sale in vederea reformei, Comisia Europena ar trebui sa se ghideze dupa urmatoarele principii:
-
- fermierii nu ar trebui sa beneficieze de plati in cadrul PAC decat daca indeplinesc un ansamblu de norme de baza legate de mediu. Sanctiunile care sunt aplicate in cazul nerespectarii acestor norme ar trebui sa fie stabilite la un nivel suficient de mare pentru a actiona ca factor disuasiv;
- programele agricole menite sa raspunda nevoilor referitoare la mediu si clima ar trebui sa includa tinte in materie de performanta si o finantare al carei cuantum sa reflecte costurile suportate si pierderile de venituri antrenate de actiuni care depasesc cerintele de referinta in materie de mediu;
- atunci cand li se prezinta diverse optiuni pentru implementarea PAC, statele membre ar trebui sa fie obligate sa demonstreze ca optiunile pe care le-au selectat sunt eficace si eficiente din punctul de vedere al capacitatii lor de a duce la indeplinirea obiectivelor politicii.
Raportul special nr. 21/2017, intitulat „Inverzirea: o schema de sprijin pentru venit mai complexa, insa ineficace deocamdata din punctul de vedere al impactului asupra mediului”, este disponibil in 23 de limbi ale UE pe site-ul Curtii (eca.europa.eu).
Curtea de Conturi Europeana
