Un consortiu de 48 de oameni de stiinta de la 50 de institutii din Statele Unite, au infintat grupul numit Unified Microbiome Consortium (UMIC) care are ca efort principal cercetarea microbioamelor, organisme minuscule care joaca un rol major in sanatatea umana, agricultura si in productia de energie.
Propunerea lor a fost publicata online in revista Science.
Formele de viata microbiene, inclusiv virusurile, bacteriile si fungii sunt cele mai diverse si abundente organisme de pe pamant. Ele au modelat originile noastre evolutive de miliarde de ani si continua sa aiba un impact pe scara larga asupra planetei, mediului si speciilor care vietuiesc aici.
Impreuna, ele alcatuiesc microbiomurile care influenteaza reciproc, mediul si organismele gazda prin care aceste comunitati microbiene prospera. UMIC prevede ca microbioamele care populeaza planeta noastra si numeroasele sale specii si medii diverse ar putea fi extinse prin inginerie genetica pentru aplicatii care vor imbunatati viata oamenilor. Mai mult, o serie din aceste etape ar putea fi atinse in termen de zece ani.
Intr-o lucrare publicata in revista Tendinte in Microbiologie, doi cercetatori biologi prezinta cum este posibil ca prin modificarea microbioamelor din sol sa se poata imbunatati cresterea plantelor, chiar daca plantele comparate sunt genetic identice si nu pot evolua. Aceste microbioame selectate, ar putea fi asemenea aplicate si la animale si apoi transmise de la parinti la urmasi.
Doar cateva studii publicate pana in prezent au analizat efectele microbiomurilor selectate artificial. In propriile lor laboratoare, Ulrich Mueller, de la Universitatea din Texas, Austin si Joel Sachs de la Universitatea din California, Riverside au cercetat cu succes ingineria microbioamelor in planta Arabidopsis (o ruda apropiata cu varza si broccoli).
In experimentele pe Arabidopsis, bacteriile din radacinile celor mai dezvoltate plante au fost recoltate cu un filtru si date altor plante care cresc din seminte. De-a lungul timpului, plantele, care erau identice genetic si, prin urmare, nu au putut evolua de la sine, au crescut mai bine, deoarece microbioamele lor au evoluat si s-au imbunatatit.
“Pentru aplicatii agricole as incepe cu selectia artificiala a microbioamelor radacinilor intr-un mediu cu efect de sera, folosind culturi cu valoare economica mare, cum ar fi salata verde, castravetii sau rosiile, sa invatam de la aceste experimente cu efect de sera, apoi sa evaluam daca vreunul dintre aceste principii poate fi aplicat la agricultura in aer liber si horticultura”, a declarat Dr. Ulrich Mueller.
“Selectarea microbiomurile artificiale poate fi o modalitate mai ieftina de a ajuta la combaterea bolilor la plante si animale, fiind mai folositoare decat pesticidele si antibioticele sau crearea organismelor modificate genetic”, a mai spus Mueller.
