Femeile din fiecare parte a globului pamantesc, cu ajutorul cunostintele lor traditionale, participa activ in vederea adaptarii la schimbarile climatice.
In aceasta perspectiva, se uita ca femeile nu sunt doar victime, alaturi de batrani si de copii, la schimbarile climei, ci sunt si salvatoare prin cunostiintele agricole traditionale valoroase prin care au reusit sa se adapteze continuu, mai ales ca ele sunt in primul rand responsabile de producerea alimentelor pentru familii, precum si de obtinerea de apa pentru uz casnic si energie.
Capacitatea femeii de a se adapta este reflectata de faptul ca nevoia este mama inventiei, iar in conditii de vulnerabilitate, saracie si resurse limitate, femeile sunt fortate, de situatie pentru a porni la inovatii indigene, astfel incat sa poata rezolva atat propriile lor probleme cat si a celor din comunitatiile lor.
De exemplu, in cazul agricultorilor de sex feminin din Timorul de Est Indonezia, acestea joaca un rol important in intelegerea si pastrarea diversitatii genetice agricole, cum ar fi sorgul, meiul, orezul indigen si maniocul, care poate fi valorificate atunci cand conditiile de mediu se deterioreaza.
In Tamil Nadu, India, femeile din agricultura, de exemplu, au facut ca alimentele sa fie pastrate pe timp indelungat prin sistemele traditionale de post-recoltare. Exista pana la 20 de practici diferite post-recoltare traditionale care au fost dezvoltate si imbunatatite timp de mai multe generatii, care includ: treieratul, vanturarea, curatarea si uscare.
In platoul bolivian, femeile yaphuchiris se concentreaza in primul rand pe imbunatatirea activitatiilor legate de obtinerea soiurilor de cartofi si a semintelor de cereale si plante medicinale. Ele au un rol esential in asigurarea pietelor pe termen lung cu cantitati suficiente de cartofi si alte produse agricole.
Sunt doar cateva exemple despre cum reusesc femeile din agricultura lumii sa se adapteze cu succes la schimbarile climatice contemporane.
