Cormoranii constituie un subiect sensibil in Romania de multi ani, datorita legislatiei de protectie a cormoranilor care este astfel gandita incat produce pierderi mari fermierilor din acvacultura romaneasca.

Dezbaterile pe aceasta tema au ramas fara ecou pana acum cateva zile cand domnul Petre Daea – ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale a atras atentia in Comisia de Pescuit a Parlamentului European atat asupra nivelului extrem de ridicat a populatiilor de cormorani in Romania cat si a pagubelor pe care aceste pasari ihtioface protejate le aduce fermierilor din acvacultura romaneasca.

Pentru prima data a fost o reactie in presa romaneasca, dar nu una constructiva, responsabila, legata de soarta acvaculturii romanesti, ci una de minimalizare a interventiei domnului ministru Petre DAEA.

Cormoranul este considerat pe buna dreptate « lupul baltilor », un cormoran consuma zilnic cca 400-600 grame de peste, ceea ce echivaleaza cu cca 150 kg peste pe an consumat de fiecare cormoran.

La acest nivel pagubele sunt imense in fiecare ferma de acvacultura unde zilnic sunt sute si mii de cormorani.

Daca la nivelul uniunii Europene sunt estimate cca 1.700.000 – 1.800.000 exemplare de cormorani trebuie stiut ca din acestea cel putin 600.000 exemplare sunt in Romania.

Astfel, daca in urma cu cativa ani pagubele produse de cormorani fermelor de acvacultura erau de cca 6.000 tone, cel putin 18 milioane euro, ceea ce reprezenta pierderi de cca 33 % din productia anuala de acvacultura a Romaniei, astazi pierderile depasesc 50% din productie iar tendinta este de crestere in conditiile maririi de la an la an a populatiilor de cormorani.

Efectele negative ale cormoranilor asupra productiei de acvacultura constau in:

• • pierderi directe de material biologic prin actiunile de rapt;
  • piederea sporului de crestere prin consumul puietului de peste inainte de a ajunge la greutatea comercializabila;
  • pierderi indirecte de material biologic datorita ranilor produse de cormorani care constituie porti de intrare pentru diferite boli care cauzeaza mortalitatisau o rata scazuta de crestere;
  • instalarea stresului care determina o rata scazuta a consumului de furaje si de metaboliare a acestora;
  • pierderi de furaje ca urmare a consumului scazut;
  • utilizarea fortei de munca si a echipamentelor cu eficienta scazuta, cu efecte negative asupra costurilor de productie.

Producatorii romani au solicitat de multi ani realizarea unui echilibru intre obiectivele de dezvoltare durabila a acvacvulturii romanesti si cele care privesc protectia cormoranilor.

Anul trecut, la dezbaterea problemei cormoranilor in Comisia de ape, paduri, echilibru ecologic si fond cinegetic din Senatul Romaniei am primit asigurari ca vom fi sprijiniti in asigurarea cadrului legislativ pentru combaterea cormoranilor.

Fermele de acvacultura produc valori de mediu, ele contribuie la mentinerea si consolidarea biodiversitatii acvatice. Dar toate acestea se realizeaza pe cheltuiala fermierilor romani, fara a se acorda compensatii financiare de catre Ministerul Mediului pentru pierderile suferite.

In aceste conditii multi producatori din acvacultura romaneasca sunt constransi sa reununte la activitatea de acvacultura si sa se indrepte spre productia agricola in incintele de acvacultura.

 

Actiunile preconizate in Romania pentru diminuarea stocurilor de cormorani

Actiunile privind diminuarea stocurilor de cormorani, care reprezinta cele mai rapace pasari ihtiofage, se pot intreprinde doar in baza unor masuri derogatorii, luate la nivelul tarii noastre, in conformitate cu Articolul 9 din Directiva Pasari 2009/147/EC.

In aceste circumstante, masurile care se pot intreprinde la nivel local/regional sunt urmatoarele:

• • Controlul reproducerii prin:
    • • Reducerea numarului de cuiburi din fiecare colonie;
      • Indepartarea oualelor din cuiburile existente intr-o colonie si inlocuirea acestora cu oua false;
  • Reducerea numarului de colonii;
  • Reglementarea numarului de colonii de reproducatori pentru a restrictiona aparitia de noi colonii;
  • Cooptarea asociatiilor de pescuit recreativ si vanatoare care au cu ANPAincheiate contracte de utilizare a resurselor acvatice vii in actiunile de combatere a cormoranului mare;
  • Aprobarea vanarii cormoranilor in perimertrul fermelor de acvacultura.

In acest demers trebuie ca Ministerul Mediului sa fie mai apropiat de fermierii piscicoli care au o contributie hotaratoare la crearea de valori de mediu in tara noastra.

Pe aceasta cale doresc sa multumesc domnului ministru Petre DAEA pentru sprijinul constant acordat dezvoltarii acvaculturii romanesti, concretizat prin promovarea de acte normative care vin in sprijinul producatorilor din acvacultura romaneasca si pentru semnalul tras la nivelul UE pentru acordarea unei mai mari atentii protectiei si dezvoltarii acvaculturii, ca singura alternativa pentru asigurarea pestelui pentru consumul populatiei in conditiile in care stocurile de pesti din mari si oceane sunt din ce in ce mai scazute, iar accesul la acestea din ce in ce mai dificil.

Nicolae DIMULESCU – Presedinte A.N.P.A.
Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura