
Incepand din 2010, productia ecologica de peste a crescut in statele europene ca urmare a adoptarii normelor UE, a cresterii interesului consumatorilor pentru produsele ecologice, precum si a posibilitatii de a utiliza sigla ecologica pentru a evidentia mai bine caracteristicile pozitive ale productiei de acvacultura.
Produsele ecologice reprezinta aproape 4% din productia totala de acvacultura din UE si au ajuns la aproximativ 50.000 de tone in 2015.
Principalul producator din acvacultura ecologica este, de departe, Irlanda, reprezentand 44% din totalul productiei ecologice din cele 28 de state membre. El este urmat de Italia (17%), Regatul Unit (7%) si Franta (6%). Principalele specii cultivate in conformitate cu standardele ecologice sunt somonul, scoicile comestibile, crapul, pastravul, bibanul si sparidele. Cu toate acestea, performanta economica variaza intre specii si intre statele membre, iar unele constrangeri importante limiteaza inca dezvoltarea sa.
In Romania piscicultura ecologica a inceput in 2010, cu sprijinul finantarii Fondul European pentru Pescuit – FEP 2007-2013. Procesul de conversie s-a concentrat pe crapul comun, deoarece diferentele dintre practica cresterii traditionale si practicile ecologice nu au fost semnificative.
Piscicultura in helesteiele si fermele piscicole din Romania este gestionata in principal prin tehnologii extensive si semi-intensive, care se bazeaza pe productivitatea naturala a iazurilor cu unele furajari suplimentare pe baza de cereale locale (porumb, grau, floarea-soarelui).
Productia ecologica de peste din Romania este estimata la 2.042 de tone (2014), bazata in general pe cresterea crapului, realizata de 29 de companii certificate, acoperind 14.840 ha de iazuri certificate.
Crapul este una dintre cele mai raspandite specii de pesti din fermele piscicole europene, in special in Europa de Est. Productia totala de crap a ajuns la 83.400 tone in 2015.
Potrivit EUROSTAT, principalii crescatori de crap ecologic din UE sunt Ungaria (peste 3 000 de tone in 2015), Romania (2 700 tone) si Lituania (1 200 tone). Volume mult mai mici se produc in Austria, Germania, Polonia, Letonia.
Costul crapului crescut in sistem ecologic este considerabil mai mare decat costul crapului produs in mod traditional (de la 0,65 EUR / kg in Germania la 0,89 EUR / kg in Polonia; adica un cost suplimentar de 30% in Germania si de 46% in Polonia). Principalele costuri care fac diferenta sunt cele pentru puiet si cele pentru hrana pestilor. Pentru ambele, costul este aproximativ dublu pentru cresterea in sistem ecologic.
In piscicultura ecologica la crap este necesara folosirea de puiet suplimentar, din cauza ratei reduse de supravietuire a puietului in anul suplimentar de crestere. In Germania si Polonia este necesar de un numar dublu de puiet fata de cresterea traditionala, iar in Romania costul este mai mare, deoarece fermele romanesti cumpara puiet mai in varsta (fata de piscicultorii organici din Polonia si Germania care isi produc propriul puiet), iar necesarul suplimentar de puiet este estimat la 50%.
Furajele consta in principal din cereale. Valoarea nutritiva a cerealelor ecologice este egala cu cerealele conventionale, dar pretul este dublu. Iar din cauza problemelor aparute in timpul cresterii puietului (rata de crestere mai mica) este nevoie de un an suplimentar de crestere. Acest lucru duce la o rata de conversie a hranei in general mai ridicata de 15%.
Anul suplimentar de crestere necesar pentru crapul ecologic explica, de asemenea, costurile suplimentare pentru depreciere si forta de munca.
Costul productiei de crap in sistem conventional si in sistem ecologic
(Romania, Polonia si Germania)
|
Elemente de cost |
Romania |
Polonia |
Germania | |||
|
Conventional |
Ecologic |
Conventional |
Ecologic |
Conventional |
Ecologic | |
|
Subventii si alte venituri |
-1,22 |
-1,36 |
-0,15 |
-0,16 |
-1,57 |
-1,74 |
|
Septel (Puiet) |
0,46 |
0,77 |
0,06 |
0,14 |
0,03 |
0,06 |
|
Furaje |
0,48 |
0,96 |
0,69 |
1,38 |
0,33 |
0,75 |
|
Energie |
0,06 |
0,07 |
0,13 |
0,14 |
0,09 |
0,09 |
|
Reparatii si intretinere |
0,08 |
0,08 |
0,10 |
0,10 |
0,54 |
0,58 |
|
Alte costuri operationale |
0,14 |
0,17 |
0,42 |
0,45 |
0,64 |
0,71 |
|
Salarii |
0,69 |
0,75 |
0,45 |
0,50 |
1,45 |
1,59 |
|
Depreciere |
0,28 |
0,33 |
0,14 |
0,16 |
0,66 |
0,78 |
|
Costuri financiare |
0,06 |
0,07 |
0,10 |
0,12 |
0,00 |
0,00 |
|
Costul productiei pe kg – fara subventii |
2,25 |
3,20 |
2,09 |
2,99 |
3,74 |
4,56 |
|
Costul de productie pe kg |
1,03 |
1,84 |
1,94 |
2,83 |
2,17 |
2,82 |
|
Pretul de vanzare pe kg |
1,87 |
2,43 |
2,16 |
2,81 |
2,41 |
3,13 |
|
Diferenta de cost ecologic / conventional |
|
0,81 |
|
0,89 |
|
0,65 |
Studiile realizate arata ca marja este mult mai mica pentru crapul ecologic decat pentru cel crescut in sistem conventional. Datele arata clar ca agricultura ecologica a crapului nu este viabila fara subventii.
In Romania, in prezent, nu exista nicio diferenta intre preturile pentru produsele ecologice de acvacultura si cele neecologice. Pretul de vanzare cu amanuntul pentru crap este de 14 – 16 RON / Kg (3,11 – 3,55 EUR / Kg).
sursa: EUMOFA
Observatorul Pietei Uniunii Europene pentru
produse provenite din pescuit si din acvacultura




