Planul de actiune se concentreaza asupra sistemului francez de inregistrare a capturilor pentru a se asigura ca datele transmise controlorilor nationali sunt complete, fiabile si disponibile in timp util. Astfel de planuri privind controlul pescuitului se afla in plin proces de elaborare in Portugalia, Bulgaria si Romania.
Care este obiectivul acestui plan de actiune?
Planul de actiune prezentat astazi se concentreaza asupra sistemului francez de inregistrare a capturilor pentru a se asigura ca datele transmise controlorilor nationali sunt complete, fiabile si disponibile in timp util. Acesta consolideaza masurile luate deja de Franta, introducand in acelasi timp si alte masuri suplimentare, precum dezvoltarea unor instrumente informatice.
Datele privind capturile sunt raportate de catre pescari, astfel incat autoritatile de control sa poata monitoriza cotele de pescuit si preveni pescuitul excesiv. O raportare solida si fiabila a capturilor va permite garantarea exploatarii sustenabile a stocurilor de peste, contribuind la starea de sanatate a acestora si aducand, in acest fel, beneficii substantiale pescarilor.
Aplicarea uniforma a cotelor si a efortului de pescuit inseamna conditii echitabile pentru pescarii din diferitele tari europene in zonele de pescuit partajate: pescarii vor avea, astfel, acces la resurse de pescuit sustenabile, in baza unui control strict si prompt al activitatii lor.
Care sunt celelalte tari care dispun deja de un plan de actiune?
Inaintea anuntului de astazi, Malta, Spania, Italia si Letonia instituisera deja propriile planuri de actiune, in timp ce alte trei astfel de planuri se afla in plin proces de elaborare in Portugalia, Bulgaria si Romania.
Malta
Planul de actiune maltez, adoptat in 2011, urmareste sa imbunatateasca sistemele de control al pescuitului de ton rosu, ca urmare a deficientelor identificate in monitorizarea capturilor. Malta a fost prima tara care a facut obiectul unei anchete administrative urmate de un plan de actiune, monitorizat impreuna cu Comisia.
Avand in vedere ca activitatile de pescuit in cauza au facut obiectul unui plan de refacere a stocurilor, masurile prevazute in planul de actiune s-au tradus prin cresterea nivelului global de conformitate al Uniunii cu normele ICCAT si prin elaborarea unui plan de gestionare cuprinzand masuri de control aprobat de comunitatea internationala. Printre acestea se numara monitorizarea in timp real si o importanta mobilizare a inspectorilor.
Planul de actiune permite Maltei sa se conformeze planului de refacere a stocurilor de ton rosu pe termen lung al ICCAT.
Spania
Planul de actiune spaniol, adoptat in 2012, a fost declansat de problemele identificate in sistemul de inregistrare a capturilor, in special in ceea ce priveste colectarea tardiva a datelor de control, lipsa de coordonare intre autoritatile de control si lipsa de fiabilitate a datelor.
Deoarece regimul de cote depinde de precizia datelor pentru a preveni pescuitul excesiv, Comisia a colaborat cu autoritatile spaniole pentru a imbunatati functionarea sistemelor acestora. Pe baza planului de actiune, autoritatile spaniole au instituit un mecanism de coordonare intre autoritatile centrale si comunitatile autonome. Astfel, sistemul de inregistrare a capturilor a fost reconfigurat in intregime si au fost dezvoltate instrumente informatice eficace. Alte actiuni concrete intreprinse de Spania includ limitarea posibilitatilor de pescuit pentru navele care si-au depasit cota, de exemplu, in cazul pescuitului de merluciu.
Obiectivul inspectiilor din Spania a fost mult mai bine definit gratie recursului la o strategie de control bazata pe risc si la operatiuni comune ale inspectorilor comunitatilor autonome, Guardia Civil, marina si serviciile nationale de inspectie a activitatilor de pescuit. Acest lucru a redus semnificativ riscul pescuitului excesiv de macrou in comparatie cu anii precedenti.
Italia
Planul de actiune al Italiei, adoptat in 2013, este axat pe remedierea catorva disfunctii in monitorizarea, controlul si inspectia activitatilor de pescuit in temeiul PCP identificate in 2010 si 2011, inclusiv utilizarea setcilor in deriva ilegale.
El se concentreaza in principal pe sisteme de control al pescuitului de specii cu migratie extinsa. Prin urmare, s-au intensificat activitatile de control al pescuitului de specii pelagice mari, atat in cadrul planului de refacere a stocurilor de ton rosu, cat si in timpul sezoanelor inchise pentru peste-spada.
Procedurile de sanctionare privind setcile in deriva au fost, de asemenea, incluse in planul de actiune, care se afla, in prezent, in prima sa etapa de punere in aplicare.
Letonia
In urma auditurilor Comisiei, care au scos la iveala deficiente in sistemul de control, in special in ceea ce priveste structura sa administrativa si disponibilitatea resurselor, a fost conceput un plan de actiune in colaborare cu autoritatile letone.
Planul de actiune al Letoniei, adoptat in 2013, a permis inregistrarea unor progrese semnificative in alocarea de resurse umane suplimentare si stabilirea unor structuri administrative, legale si tehnice pentru punerea in aplicare a normelor PCP. Structurile informatice au fost de asemenea imbunatatite, iar procedurile de control modernizate.
O ancheta administrativa este in curs de desfasurare in Bulgaria si in Romania pentru a aborda deficientele identificate in ceea ce priveste pescuitul de calcan. Obiectivul este de a dobandi o mai buna intelegere a cauzelor profunde ale acestor deficiente, cu scopul de a identifica masuri de remediere concrete care vor fi aplicate pe baza unui calendar stabilit de comun acord. In functie de rezultate, ar putea fi adoptate planuri de actiune in timp util.
Cum sunt create planurile de actiune? Ce se intampla daca un stat membru nu respecta angajamentele asumate in cadrul planului de actiune?
Daca un stat membru nu ia masurile necesare in termenele stabilite in planul de actiune sau masurile luate sunt insuficiente, Comisia poate sa demareze proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor.
Ce roluri le revin partilor implicate in sistemul UE de control al pescuitului?
Regulile si sistemele de control din domeniul pescuitului sunt convenite la nivelul UE, dar sunt implementate de autoritatile nationale si de inspectorii din statele membre ale UE. Regulile sunt aplicate in mod curent de autoritatile nationale: inspectorii nationali verifica, de exemplu, tipul de echipament de pescuit folosit, sau numarul tonelor de peste capturat si debarcat.
Pentru a incuraja o mai stransa colaborare si schimbul de bune practici, Agentia Comunitara pentru Controlul Pescuitului (ACCP) din Vigo, Spania, organizeaza campanii comune de control, in cadrul carora inspectori din diverse tari ale UE lucreaza impreuna.
Comisia dispune de propriul corp de inspectori, care insa nu controleaza direct pescarii. Rolul acestora este mai curand acela de a inspecta sistemele de control instituite de statele membre si de a se asigura ca normele PCP sunt puse in aplicare in mod efectiv si echitabil la nivelul intregii Uniuni. In aceasta calitate, ei participa, de asemenea, la inspectii nationale.
Care sunt masurile de control luate de Comisie dupa intrarea in vigoare a regulamentului?
Comisia a abordat problemele de neconformitate prin emiterea a 45 de scrisori de avertizare-pilot catre statele membre care facusera in prealabil obiectul unor proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor. Majoritatea acestor cazuri au fost rezolvate in mod satisfacator.
Cu toate acestea, deficientele sistemice in materie de control identificate in cadrul auditurilor nu pot fi abordate intotdeauna in mod eficient la nivel individual si necesita un plan de actiune care sa cuprinda un set de masuri corective complementare. Rezultatele acestor eforturi sunt vizibile in prezent in planul de actiune francez, precum si in planurile similare adoptate in prealabil in Malta, Spania, Italia si Letonia si in cele trei planuri in curs de elaborare, din Portugalia, Bulgaria si Romania. Toate acestea constituie foi de parcurs concrete si detaliate pentru imbunatatirea sistemelor de control.
Obiectivul a fost acela de a se indeparta de cazurile care implica probleme structurale necesitand adaptari la sisteme administrative complexe, in favoarea unei metode de lucru care sa presupuna mai multa cooperare si colaborare cu statele membre decat in cazurile traditionale de constatare a neindeplinirii obligatiilor, ceea ce poate necesita o perioada mai lunga de timp inainte de a produce rezultate concrete pe teren. Planurile de actiune sunt o modalitate de a demonstra aceasta abordare. In plus, pentru a fi in masura sa evalueze realitatea de pe teren, Comisia desfasoara atat inspectii anuntate cat si inopinate in statele membre.
Printre alte etape importante in cadrul procesului de elaborare a Regulamentului privind controlul, se numara inspectiile coordonate prin intermediul planurilor de desfasurare comune si al programelor de schimb de date intre statele membre si Agentia Europeana pentru Controlul Pescuitului. In plus, va fi instituit un nou grup de experti privind conformitatea in domeniul pescuitului, in urma reformei PCP, pentru a permite Comisiei si statelor membre sa consolideze si sa simplifice controlul punerii in aplicare, in mod deschis si transparent.
Controlul este finantat de Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime?
Da, noul buget al FEPAM consacrat controlului, fixat la 690 milioane EUR, reprezinta aproape dublul sumei puse anterior la dispozitie. Din aceasta suma, 580 de milioane EUR au fost alocate pentru a sprijini elaborarea unor programe de control, cum ar fi planurile de actiune mentionate mai sus.
Regulamentul privind controlul va fi revizuit in curand?
Conform prevederilor Regulamentului privind controlul, la fiecare cinci ani, statele membre prezinta Comisiei un raport privind punerea in aplicare a prezentului regulament, in urma caruia Comisia elaboreaza la randul sau un raport pe care il inainteaza Parlamentului European si Consiliului. Prin urmare, statele membre trebuie sa trimita primul lor raport Comisiei pana la data de 1 ianuarie 2015. Primul raport si prima evaluare a Comisiei sunt, deci, prevazute pentru 2015.
Comisia Europeana
