Pentru a obtine rezultate tehnice si economice bune, aviculorii trebuie mai intai sa inteleaga cum sa contracareze eficient stresul termic in efectivele de pasari aflate in crestere. Aceasta necesita intelegerea cerintelor nutritionale ale pasarilor in conditii de stres termic.
Reactiile pasarilor la stresul termic apar, in general, cu scopul asigurarii homeostazei. Totusi aceste reactii au elemente potential producatoare de modificari in organism ce pot fi defavorabile cresterii si capacitatii reproductive ale unui animal. Este bine cunoscut faptul ca temperaturile ambientale crescute sunt responsabile de aparitia de tulburari fiziologice si reprezinta o incercare, atat pentru fiziologi, cat si pentru nutritionisti.
Stabilirea cerintelor nutritionale ale pasarilor, ca si ale altor specii de animale, a avut loc intr-un mediu termic optim, lipsit de extreme termice. Totusi, in practica, in multe cazuri, conditiile ambientale sunt departe de a fi ideale, influentand obtinerea performante sub potentialul genetic ale animalelor. De aceea trebuie sa avem in vedere posibilitatea unor asemenea cerinte prestabilite in conditii suboptime, in conditiile in care situatiile de stres sunt dominate. Probabilitatea ca pasarile sa sufere de pe urma caniculei creste serios cand sunt supuse la conditii de mediu implicand atat temperatura ambientala crescuta, cat si umiditate relativa ridicata. In plus, adaptarile fiziologice si comporatamentale ale pasarilor, provocate de acesti factori stresanti externi, afecteaza consumul de nutret combinat si metabolismul, nivelul productivitatii si rata conversiei furajului.
Ca parte a mecanismului lor fiziologic de adaptare, pasarile supuse stresului termic isi reduc consumul de nutret combinat cu aproximativ 48%. Acest declin al consumului de furaje reduce disponibilitatea substantelor nutritive si diminueaza, astfel, metabolismul pasarii. Scaderea consumului de nutreturi combinate implica o reducere a consumului de energie, proteine si alte substante nutritive, ceea ce contribuie la scaderea productiei, fapt observat frecvent in cursul perioadelor caniculare. Reducerea consumului de energie a fost acuzata de ritmul de crestere suboptim asociat stresului termic. Este deci, de dorit sa se incerce cresterea consumului de energie la un nivel comparabil celui obtinut in mediu termoneutru. Intr-un experiment, s-a observat ca broilerii hraniti cu cantitati variabile ale unui nutret echilibrat au crescut numai atunci cand cantitatea de furaje consumate a fost mai mare decat cea constanta, de regula, intr-un mediu canicular (circa 8,5% din greutatea corporala) si apropiata de cea consumata, de regula, intr-un mediu termineutru (circa 9,6% din greutate corporala). Totusi din acelasi experiment s-a constatat ca o crestere a consumului de furaje a fost insotita de scaderea supravietuirii pasarilor. Manipularea continutului de energie a generat rezultate diferite. Productia de oua, greutatea oului si grosimea cojii au fost ameliorate cand nivelul de energie al unei ratii pentru gaini de oua a crescut de la 2915Kcal/kg la 3206Kcal/kg intre-un mediu canicular. Dar intr-un experiment anterior cu broileri au fost constatate doar ameliorari minime cand continutul de energie al nutretului a fost sporit de la 2770 Kcal/kg la 3360 Kcal/Kg. Orice crestere a continutului de energie al nutretului trebuie insotita si e o crestere proportionala a altor substante nutritive.
In ceea ce priveste necesarul de proteina al pasarilor, au fost facute cercetari si in acest domeniu. Numerosi cercetatori au semnalat ca nivelul de proteine al hranei gainilor trebuie sa depaseasca 20%. Se stie, de asemenea, ca necesarul nutritional de proteine este, de fapt, un necesar pentru aminoacizii din proteine. Totusi actualele norme de hrana nu indica diferente datorate conditiilor de mediu. Intr-un experiment efectuat recent, in care au fost scazute nivelurile de aminoacizi sub normele minime, ritmul de crestere si conversia furajelor au fost ameliorate semnificativ fata de un nutret conventional. Mai recent, s-a demonstrat ca o crestere a continutului in proteina tinde sa amelioreze sporul mediu zilnic, conversia furajelor si caracteristicile carcaselor. Datele referitoare la efectul caniculei asupra digestibilitatii proteinelor si aminoacizilor mai cuprind un studiu care evidentiaza scaderea digestibilitatii proteinei si un altul ce nu evidentiaza nici un efect asupra digestibilitatii aminoacizilor.
Nutretul combinat, care contine niveluri minim recomandate de minerale, poate fi deficitar in momentul in care se administreaza in perioade caniculare. La gainile de oua expuse temperaturilor mari s-a semnalat o reducere a retentiei potasiului. In alt studiu, s-a observat o crestere de 63% a excretiei potasiului la puii de carne expusi caniculei, comparativ cu cei dintr-un mediu termoneutru.
Prezenta vitaminelor amelioreaza utilizarea eficienta a nutretilor din hrana pasarilor pentru crestere, reproductie si sanatate. Nivelurile minime de vitamine corespunzatoare pentru cresterea si supravietuirea nu sunt neaparat suficiente pentru performante optime pe timp de canicula. Una dintre consecintele caniculei este lipsa apetitului, iar efectul este o scadere a consumului de hrana si implicit reducerea pe asamblu a cantitatii de vitamine consumate este inevitabila. In plus, din cauza instabilitatii unor vitamine, este posibila cresterea ratei de degradare in cursul caniculei. De aceea modificarea nivelului de vitamine furnizate trebuie analizat prudent. Cercetarea efectelor caniculei asupra vitaminelor arata ca aceasta clasa de nutrienti nu este usor eliminata. De departe, cele mai multe informatii arata ca se recomanda o crestere a nivelului de viamina C in cursul caniculei, intrucat s-a constatat scaderea concentratiei de acid-ascorbic in perioade caniculare. Acidul ascorbic limiteaza cresterea temperaturii corporale pe vreme caniculara. Exista deasemenea probe ca adaugarea acidului ascorbic in hrana amelioreaza calitatea cojii oualor la reproductie rase grele. S-a stabilit ca vitamina E sporeste reactia imunitara.
Mediul intern al pasarii, este in esenta, unul lichid in care sunt transportati nutrientii. In plus, functiile foarte importante ale reglarii temperaturii si lubrifierii, impun recunoasterea clara a apei ca nutrient esential. Desi necesarul de apa nu a fost stabilit precis, se considera in general, ca pasarile trebuie sa consume aproximativ de doua mai multa apa decat furaje. Pe perioada caniculara, principala cale de eliminare a caldurii este evaporarea apei prin plamani, ceea ce sporeste mult necesarul de apa.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
