Enterovirozele aviare sunt: encefalomelita infectioasa aviara, hepatita virala a bobocilor de rata, nefrita aviara a curcior.

 

Encefalomelita infectioasa aviara

Este o boala infectioasa virala contagioasa cu morbiditate de pana la 80% caracteristica gainilor, caracterizata prin ataxii si tremuraturi ale capului si gatului. Agentul etiologic este un virus din familia Picornaviridae genul Enterovirus. Sunt receptivi la infectii cu enterovirusuri puii de gaina pana la varsta de 6 saptamani. Cei mai sensibili sunt puii in varsta de 6-20 de zile, dar boala a fost semnalata si la fazani, prepelita si curca. Pasarile bolnave si cele trecute prin boala raman purtatoare de virus 5 saptamani si elimina virusul prin fecale, boala se transmite prin oua contaminate de la parinti descendenti, dar si dupa ecloziune.

Encefalomelita aviara evolueaza cu caracter de focar, cele mai multe cazuri se intalnesc primavara si toamna, la puii proveniti din gaini tinere. Practic simptomatologia este diferita in functie de varsta: 

• • la pui se observa ca sunt abatuti, prezinta mersul nesigur cu sprijin pe jarete, dupa care apar pareze si paralizii ale unui picior sau ambele, se deplaseaza greu, isi pierd echilibrul sfarsind prin a ramane in decubit permanent; 
  • la puii mai marisori, la care le-a crescut penajul, se observa un tremurat a capului gatului si cozii;
  • la gainile adulte boala evolueaza asimtomatic si se manifesta prin scaderea productiei de oua si a procentului de ecloziune. Se mai constata, in unele cazuri, leziuni oculare cu opacifierea punctiforma alungita cau completa a cristalinului la unul sau la ambii ochi.

Mortalitatea este de 10% si este conditionata de urmatorii factori: conditii necorespunzatoare de zooigiena, supraaglomerare, existenta unor boli, transport obositor. La necropsie se observa uneori distrofii hepatice si inflamatii ale sistemului nervos. Diagnosticul se stabileste in functie de varsta de imbolnavire, prezenta semnelor nervose, lipsa leziunilor ce se vad cu ochiul liber si prin examen de laborator. Diagnosticul diferentiat se face fata de pseudopesta aviara, boala lui Marek, hipovitaminoza E si hipovitaminozele B1 si B2.

Profilaxia vizeaza evitarea introducerii oualor de incubat sau a pasarilor contaminate in efective necontaminate; vaccinarea pasarilor adulte cu vaccin viu in pliul aripii sau in apa de baut la varsta de 10-14 saptamani.

Boala este supusa masurilor de carantina de gradul 3. Acolo unde sunt pasari bolnave cu semne clinice acestea se izoleaza.

 

Hepatita virala a bobocilor de rata

Este o boala infectioasa cu mortalitate mare, caracterizata prin existenta leziunilor hepatice. Hepatita infectioasa a ratelor este prevazuta de trei tipuri de virusi DHV(1-2-3). Tipul 1 este de enterovirus ce produce infectia la boboci de pana la 6 saptamani, tipul 2 este un astrovirus si tipul 3 este un hepadnavirus, acelasi gen cu virusul hepatiei B la om. Virusul hepatitei supravietuieste 10 saptamani in mediul exterior. Este distrus de caldura (peste 60°C) si substante de decontaminare. Rezista 37 de zile in materii fecale si 10-12 saptamani in adaposturi infectate, necuratate si nedecontaminate. Cei mai sensibili sunt bobocii in varsta de 1-2 saptamani, iar sursele de infectare sunt bobocii bolnavi si trecuti prin boala, apa, furajele, asternutul/adaposturi contaminate si pasarile salbatice ca vectori mecanici. Boala se transmite pe cale digestiva, respiratorie si, mai rar, pe cale cutanata.

Perioada de incubatie este de 1-5 zile. Evolutia bolii este acuta. Bobocii efectati sunt somnolenti, cu aripile lasate, mucoase cianotice, au miscari dezordonate, cad pe o parte sau pe spate, nu se mai pot deplasa, tin capul intins pe gat si picioarele intinse. Aceasta forma dureaza 2-3 ore si se termina cu moarte la 95% din cazuri. Bobocii de rata mai mari de 6 saptamani si ratele adulte fac infectii asimptomatice. La deschiderea cadavrului se observa un ficat marit in volum si icteric, care se rupe usor cu puncte hemoragice ce-i dau un aspect marmorat.

Diagnosticul se pune pe aparitia brusca a bolii, varsta bobocilor, leziuni anatomopatologice ale ficatului si izolarea virusului. Diagnosticul diferentiat se face fata de salmoneloza, aspergiloza si pesta ratelor.

Profilaxia consta in efectuarea decontaminarilor profilactice, achizitionare de boboci din unitati indemne, vaccinarea ratelor adulte cu un vaccin viu inoculat intramuscular cu 2-4 saptamani inainte de recoltarea oualor pentru incubatie. Cand intr-o gospodarie apare pentru prima data boala se recomanda sacrificarea tuturor pasarilor. Bobocilor sanatosi din loturile contaminate li se inoculeaza ser de la rate trecute prin boala 0,5 ml, o singura administrare la varsta de 2-3 zile.

 

Nefrita aviara

Este o boala infectioasa ce afecteaza puii de toate varstele, dar cei mai sensibili sunt cei de o zi, si este produsa de un enterovirus. Boala evoleaza subclinic prin sindromul de epuizare. Anatomopatologic, leziunile se intalnesc la nivelul rinichilor unde se constata o coloratie galbena.

 

Hepatita virala a curcilor

Este o boala infectioasa intalnita numai la puii foarte tineri de curca, in primele zile de viata. Perioada de incubatie este de 2-7 zile. La puii de curca sub 6 saptamani semnele clinice lipsesc, survenind moartea. La curcile adulte, datorita factorilor de stress si factorii debilitanti, boala se manifesta prin scaderea ouatului si a fecunditatii oualor. La necropsie se observa ficatul marit in volum cu zone depresate sau cu focare cenusii. Profilaxia vizeaza respectarea masurilor de igiena si decontaminarea adaposturilor. Combaterea urmareste inlaturarea factorilor favorizanti si tratarea bolii intercurente.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica