Bronsita infectioasa a pasarilor este produsa de un virus din genul Coronavirus caracterizata prin tulburari respiratorii la tineretul aviar, iar la adulte prin tulburari ale ouatului. Cei mai sensibili la infectia cu coronavirus sunt puii de gaina de 1-6 saptamani, dar receptive sunt gainile de toate varstele.
Agentul etiologic este un virus din familia Coronaviridae, sensibil la caldura, la lumina soarelui si dezinfectante precum permanganatul de potasiu, alcool de 70%, formalina, crezol.
Sursele de infectie sunt pasarile bolnave si purtatoare, iar contaminarea se face in mod direct prin coabitare. La aparitia bolii participa factorii stresanti precum: conditiile necorespunzatoare de microclimat, in mod deosebit factorul de temperatura, alimentatia necorespunzatoare calitativ si cantitativ. Calea de infectie frecventa este cea respiratorie, mai rar cea digestiva.
Clinic vorbind, perioada de incubatie este scurta, iar semnele variaza cu varsta. La puii de 2-10 zile se constata adinamie si aglomerarea lor in locuri calduroase, dispnee, puii respira cu ciocul deschis si horcaie, tusesc, cu accese de sufocatie datorita mucozitatilor si exudatului cazeos acumulat in bronhii si in trahee. Mai rar tulburarile respiratorii sunt insotite de sinuzita si conjunctivita ce conduc la deformarea capului. Puii au aripile lasate, puful si penele sunt zbarlite, consuma o cantitate mica de furaje, scad in greutate si dupa sase zile mor (in 50% din cazuri). La puii de peste sase saptamani, semnele respiratorii sunt mai sterse, prezinta dispnee, tuse mai ales noaptea si raman nedezvoltati. La gainile ouatoare scade ouatul cu 25-60%, apar oua cu coaja moale si cu continut nedelimitat. Se intalneste ”ouatul fals” (gainile se pun pe cuibar dar nu oua). Aceste tulburari de ouat se complica cu peritonite manifestate prin dilatarea abdomenului si pozitia ”pinguin”.
La deschiderea cadavrelor se constata la pui-inflamatia mucoasei traheo-bronsice si a sacilor aerieni cu prezenta exudatului seros, cazeos sau fibrinos, iar la gainile ouatoare predomina leziunile aparatului genital concretizate in: ovar atrofiat cu ovule pediculate, piriforme, oviduct redus in lungime si peritonite viteline. Cand virusul care a produs infectia face parte dintr-o tulpina nefrotoxica se constata rinichii tumefiati, palizi, iar pe uretere se gasesc cristale de acid uric. Diagnosticul diferential se face fata de: pseudopesta – afecteaza pasarile la orice varsta cu leziuni caracteristice; laringotraheia infectioasa – afecteaza puii de 30 de zile, iar exudatul din trahee si bronhii este sangvinolent; coriza infectioasa – afecteaza mucoasa capului cu deformarea sinusurilor; micoplasmoza respiratorie – evolueaza fara leziuni de aerosaculita; holera aviara – forma respiratorie afecteaza puii de doua luni, cu leziuni specifice.
Profilaxia urmareste asigurarea conditiilor corespunzatoare de microclimat, evitarea supraaglomerarii, asigurarea unor furaje de calitate superioara, vaccinare puilor. Boala se declara si se supune masurilor de carantina de gradul trei, inlaturarea factorilor stresanti, combaterea infectiilor secundare (colibaciloza,micoplasmoza). Cat evolueaza boala, ouale nu se folosesc la incubatie si inca trei saptamani dupa revenirea la normal; daca in patru saptamani ouatul nu revine la normal, se sacrifica toate pasarile, se decontamineaza riguros adapostul si se aduc alte pasari libere de boala, iar puii sanatosi se vaccineaza de necesitate cu vaccinurile adecvate.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
