Ovinele supuse selectiei sunt apreciate dupa fenotipul propriu, origine si descendenta, in functie de obiectivele ameliorarii.
Selectia pentru productia de lana. In general, hertabilitatea productiei de lana sub aspectul cantitativ si calitativ, cat si coeficientii de repetabilitate (CR=0,5-0,8) prezinta valori suficient de ridicate, iar intre cantitatea de lana bruta si cea curata exista, in general o corelatie pozitiva ridicata, atat fenotipica cat si genotipica. Toate acestea justifica practicarea selectiei fenotipice la berbeci si oi, cat si valabilitatea determinarii caracterelor o singura data in viata animalelor. Intrucat la majoritatea raselor noastre se urmareste atat productia de lana, cat si cea de carne, la aprecierea performantelor proprii se iau in considerare, pe langa caracterele care privesc productia de lana, precocitatea si energia de crestere.
Mieii dupa intarcare, crescuti in turme separate pe sexe, sunt hraniti cu ratii asemanotoare ca nivel si structura pana la tunsul de baza, pentru cunoasterea potentialului productiv. Pe baza performantelor realizate privind productia de lana, greutatea corporala si viteza de crestere, se face ierarhizarea miorilor si mioarelor. Cele mai valoroase mioare sunt retinute in ferma de elita, in functie de necesarul pentru inlocuirea reformelor, iar restul sunt vandute fermelor situate pe trepte inferioare ale piramidei ameliorarii. Miorii valorosi dupa fenotip si origine devin ”candidati pepinieri” si vor fi testati dupa descendenti pentru productia de lana si carne. Intrucat greutatea cojocului de lana nespalata nu poate constitui un criteriu sigur pentru selectie, la berbecii destinati centrelor de insamantari artificiale s-a introdus, in plus, examinarea fenotipica si testarea lor dupa productia de lana curata (stabilirea randamentului lanii la spalarea in laborator).
Pentru testare, fiecare ”berbec candidat pepinier” va monta circa 50 de oi din ferma de elita, iar aprecierea lor se face pe baza rezultatelor obtinute in testul performantelor proprii de catre minimum 15 mioare la primul tuns, iar pentru insusirile de carne, pe baza rezultatelor obtinute la ingrasarea de control de catre 10 berbecuti. Berbecutii reusiti la testare (folosind metoda compararii contemporanilor), pentru ambele forme de productie sau numai pentru una, sunt declarati amelioratori si dirijati spre centrele de insamantari, primii fiind folositi cu precadere la fermele de elita.
Selectia pentru productia de carne. Aceasta se aplica atat raselor de carne, cat si celor mixte. Dintre criterile care contribuie la sporirea productiei de carne se vor urmari: prolificitatea, viteza de crestere a mieilor, consumul specific, calitatea carcaselor, tinad cont de influenta factorilor genetici, cat si negenetici. Heritabilitatea greutatii corporale la ovine este de h²=0,25-0,30 la nastere, 0,10-0,35 la intarcare si 0,37-0,42 dupa intarcare. Valorile mai mari dupa intarcare sunt atribuite reducerii efectului matern.
Selectia pentru productia de lapte. Lucrarea de baza in selectia oilor dupa productia de lapte o constituie controlul cantitativ si calitativ al productiei de lapte. O particularitate a selectiei ovinelor pentru productia de lapte este aceea ca valoarea heritabilitatii la prima lactatie este mai ridicata decat la lactatiile urmatoare si, ca urmare, este mai eficienta in a efectua selectia pe baza inregistrarii datelor de la prima lactatie, decat pe baza mediei mai mulor lactatii. Aceasta situatie este opusa selectiei dupa prolificitate, unde este mai efcienta selectia pe baza mai multor inregistrari in anii succesivi. Selectia in directia productiei de lapte nu influenteaza negativ valorile altor insusiri, daca se asigura necesarul de hrana si, ca atare, acesta va trebui inclusa in programul de ameliorare.
Selectia pentru productia de pielicele. Aprecierea ovinelor crescute pentru productia de pielicele se bazeaza pe bonitatea mieilor dupa insusirile pielicelei in primele 24 de ore sau cel mai tarziu 48 de ore de la nastere. In selectie, se iau in considerare urmatoarele caractere: culoarea si nuanta, buclajul modelarea buclelor, calitatea fibrelor din bucle, luciul buclajului si calitatea pielicelei. Pentru fiecare insusire sau grup de insusiri se acorda un anumit numar de puncte, proportional cu importanta insusirii analizate. Insumarea punctelor atribuite constituie punctajul total, in care ponderea o detine buclajul care prin insusirile ce le cuprinde, contribuie in cel mai inalt grad la stabilirea valorii pielicelelor. In functie de totalul punctelor, femelele se incadreaza in clasele: record, elita, clasa 1 si 2, iar masculii numai in primele trei clase. Totodata se examineaza, prin metoda punctelor, conformatia corporala si constitutia, acordandu-se atentie gradului de pigmentare a mucoaselor la mieii brumarii, pentru depistarea celor albinotici. Concomitent cu bonitatea, mieii retinuti pentru prasila sunt fotografiati.
Rezultatele aprecierii mentionate, inclusiv greutatea corporala apreciata de la varsta de 1 an in sus, servesc la stabilirea claselor partiale, iar pe baza acestora, a clasei generale. In cazul berbecilor, certitudinea cea mai mare in privinta valorii lor de ameliorare rezulta in urma testarii dupa descendenti folosindu-se metoda compararii contemporanilor, iar mai precis metoda compararii produsilor cu mamele.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
