Organizațiile agricole cer majorarea componentei naționale la plafonul maxim permis de regulile europene, pentru a compensa mai consistent scumpirea fertilizanților
Organizațiile reprezentative ale fermierilor și producătorilor agricoli solicită Ministerului Finanțelor suplimentarea fondurilor destinate schemei de sprijin pentru îngrășăminte cu 157,184 milioane de lei. Cererea vizează majorarea contribuției naționale până la nivelul maxim de 200% din alocarea europeană, în contextul creșterii costurilor pentru fertilizare.
România ar putea majora sprijinul național
Regulamentul european prevede pentru România o alocare de 29,9775 milioane de euro și permite statului să adauge o finanțare națională de până la 200% din această valoare. Astfel, componenta națională ar putea ajunge la aproximativ 59,955 milioane de euro.
În forma actuală a proiectului de hotărâre de Guvern elaborat de MADR și aflat în transparență decizională, finanțarea națională este stabilită însă la 100% din suma europeană, adică 29,9775 milioane de euro, echivalentul a 157,184 milioane de lei.
La acest nivel, sprijinul calculat pentru îngrășămintele înscrise în devizul tehnologic ar fi de 0,25 lei/kg. Pentru cultura de grâu, organizațiile agricole estimează un cuantum de aproximativ 90 de lei/ha.
Cererea fermierilor: dublarea finanțării naționale
Semnatarii solicitării cer alocarea unei sume suplimentare de 157,184 milioane de lei, astfel încât componenta națională să atingă plafonul de 200% permis de legislația europeană.
Dacă propunerea ar fi aplicată, valoarea totală a schemei ar ajunge la 89,9325 milioane de euro, respectiv aproximativ 471,55 milioane de lei. În acest scenariu, sprijinul pentru îngrășăminte ar crește de la 0,25 la 0,375 lei/kg, iar pentru grâu ar ajunge de la aproximativ 90 la 135 de lei/ha.
Fertilizarea, afectată de scumpirea îngrășămintelor
Solicitarea organizațiilor agricole este legată de majorarea costurilor cu inputurile. Conform notei de fundamentare aferente proiectului de act normativ, prețurile îngrășămintelor pe bază de azot sunt cu aproximativ 70% peste media consemnată în 2024.
Organizațiile susțin că un sprijin menținut la un nivel mai redus poate determina diminuarea cantităților de îngrășăminte utilizate de fermieri, cu consecințe asupra programelor de fertilizare și a producțiilor agricole aferente anului 2027.
Propuneri pentru finanțarea suplimentară
Pentru acordarea finanțării majorate în cursul anului 2026, organizațiile agricole propun identificarea fondurilor printr-o rectificare bugetară sau prin utilizarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
O altă variantă propusă este plata sprijinului în două etape, în anii 2026 și 2027, cu finalizarea plăților până la 31 mai 2027. Organizațiile mai menționează posibilitatea unor soluții tehnice, inclusiv compensarea unor obligații fiscale ale beneficiarilor cu sumele care le-ar reveni prin schema de sprijin, dacă mecanismul poate fi implementat din punct de vedere legal și administrativ.
Solicitări adresate și la nivel european
Documentul transmis autorităților include și solicitarea ca România să susțină în cadrul Uniunii Europene suspendarea aplicării Mecanismului de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, precum și măsuri destinate limitării creșterilor de preț la aceste produse.
Organizațiile fac referire și la măsurile adoptate de Bulgaria și solicită ca nivelul majorat al sprijinului să fie introdus direct în hotărârea de Guvern, iar notificarea transmisă Comisiei Europene să fie modificată în consecință.
Potrivit organizațiilor semnatare, decizia privind suplimentarea componentei naționale revine în prezent Ministerului Finanțelor. Acestea afirmă că, în cadrul unei întâlniri desfășurate la MADR, conducerea ministerului Agriculturii a precizat că bugetul instituției nu a fost suplimentat în 2026 cu fonduri care să permită majorarea sprijinului din resurse proprii.
