
Descoperirile arheologice din timpurile stravechi ofera numeroase exemple de incercari constiincioase de a adauga calitati estetice uneltelor si obiectelor folosite in mod obişnuit. Descoperirile de la Osberg au scos la iveala motive aplicate pe materiale textile si din lana realizate cu mare maiestrie, constituind marturii ample ale activitatii unor artizani ingeniosi.
Interioarele si mobilierul bisericilor medievale norvegiene atesta si ele maiestria muncii mestesugarilor din acele timpuri, reprezentata de amvoanele gravate in lemn, de numeroasele obiecte de cult din cupru si argint si, probabil cel mai important, de tapiteriile bisericesti minunat realizate, cum este covorul decorativ de la Baldishol, un obiect uzual in acea perioada, creat de un artist necunoscut.
Pictura cu trandafiri este o tehnica de pictura decorativa specifica Norvegiei, care utilizeaza trandafiri de diferite forme si marimi ca model principal. Foarte raspandita in comunitatile de tarani si fermieri din trecut, pictura cu trandafiri este considerata in prezent o arta populara norvegiana clasica.
In secolul al XVI-lea, bijutierii norvegieni au început sa isi marcheze produsele, astfel incat numele mesterului aparea intotdeauna pe produsul finit.
O alta frumoasa traditie, care a cunoscut o perioada de inflorire in timpul Renaşterii, este străvechea artă a ţesutului cu modele, activitate specifica femeilor, consacrata in regiunea Gudbrandsdalen. De asemenea, inca de la inceputul secolului al XVII-lea, fierăriile din Norvegia produceau cuptoare cu gravuri de mare valoare si interes artistic, care definesc originile mestesugurilor din aceasta tara.
In zonele rurale, traditiile sculptarii in lemn si a picturii cu trandafiri au continuat pana in secolul al XIX-lea. Dobandirea independentei in 1814 parea ca va aduce multe oportunitati noi pentru comunitatea artizanilor, dar, in deceniile care au urmat, saracia a impiedicat in mod serios dezvoltarea. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mestesugurile norvegiene erau inca puternic influentate de vechile traditii, dar noile tehnologii au inceput treptat sa se faca simtite in procesul de productie. Infiintata in 1852, Fabrica de Sticla Hadeland a început sa produca obiecte din sticla mai rafinate decat pana atunci, adeseori cu ajutorul unor tehnici straine de inalte standarde calitative. Industria Faiantei Egersund a introdus faianta englezeasca, iar în 1887 s-a deschis Fabrica de Portelanuri Porsgrunn.
In ultimii 100 de ani valoarea estetica a produselor artizanale a devenit din ce in ce mai apreciata, organizandu-se numeroase expozitii internationale de mestesuguri, de mari dimensiuni, in cele mai populate regiunii ale tarii, inca de la inceputul secolului al XX-lea. De o importanta capitala in aceasta evolutie a fost tendinta bijutierilor norvegieni de a petrece mai putin timp cu muncile din atelier si de a se concentra mai mult asupra aspectului artistic al produselor lor.
Interesul reinnoit pentru mestesugurile norvegiene din perioada Jugend a inspirat, de asemenea, o renastere a utilizarii insemnelor vikinge antice, cum sunt capetele de dragoni si de drakkeri, care apar, de atunci, pe multe produse artizanale, avand mare succes in intreaga lume si devenind un fel de simbol national.
Designul functionalist din anii ’30 a avut un impact foarte important asupra productiei artizanale din Scandinavia, iar prin anii ’50 a dat nastere unei forme artistice specifice, mai atenuate si mai umane, cunoscuta sub numele de Design Scandinav.
Evolutiile din anii ’70 au revolutionat industria artizanala. Textilele, sticlaria, ceramica si alte mestesuguri erau acum pe deplin acceptate ca forma de arta vizuala, iar mijloacele efective de productie nu mai erau considerate importante. În 1974, mesterii populari si artizanii, prin intermediul asociatiei lor Norske kunsthandverkere (Artizanii si Mestesugarii Norvegieni), au fost, in cele din urma, inclusi in programul Venitului Minim Garantat de Stat si acceptati, la modul general, de comunitatea artistica din Norvegia.
In anii ’80, designul industrial a devenit tot mai important, si un numar din ce in ce mai mare de mestesugari au fost angajati sa decoreze cladiri si spatii publice. De asemenea, mestesugurile si designul au reprezentat o parte importanta a manifestarilor artistice din timpul Olimpiadei de Iarna de la Lillehammer din 1994.




