Momentul trecerii dintre ani era marcat, in credintele stramosilor bucovinenilor, de confruntarea dintre spiritele rele si cele bune. Noul an putea sa fie unul mai bun daca in noaptea Anului Nou, la ritualirile de trecere dintre ani, participau si personaje care aveau puterea de a inlatura sursa raului: capra, ursul sau calutii. Zgomotele create cu biciul sau cu clopoteii au aceeasi putere de a indeparta, din casa si viata gazdei, raul.
Jocul ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina si este unul dintre cele mai spectaculoase. Ursii joaca la comanda ursarilor – tineri sateni alesi pe spranceana, chipesi si imbracati cu haine cat mai colorate: se rostogolesc, danseaza in cerc, lovesc pamantul cu picioarele si, la un moment dat, mor. O etapa importanta a jocului ursului este invierea miraculoasa a acestor animale, simbolizand trecerea anotimpurilor.
Un alt personaj foarte raspandit in ceremonialul trecerii dintre ani din Bucovina este capra. Caracterizat printr-o vitalitate excesiva, acest animal reuseste sa capteze atentia asistentei printr-un dans vioi, dar si prin multitudinea de ornamente (coarne de cerb, oglinzi, carpe colorate, beteala sau flori uscate). Capra (sau cerbul) este insotita de personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume populare. In dansul caprei, exista un moment foarte important in care animalul cade secerat la pamant. Ciobanul este panicat si isi descanta animalul, care reinvie miraculos. Dupa insanatosirea caprei, intreg alaiul este cuprins de bucurie: anul vechi si spiritele rele sunt invinse si satenii pot trece cu bine in noul an.
Calul este si el un animal care inlatura spiritele rele. Prin dansul calutilor, de o frumusete deosebita, bucovinenii credeau ca inving raul care astfel nu ii urmareste si in noul an. Dansul calutilor este exuberant, cu miscari foarte rapide. Tinerii alesi sa poarte aceasta costumatie sunt dansatori excelenti. Ei se imbraca in camasi de culoare alba, iar capul si gatul animalului sunt acoperite cu pinza alba, peste care se lipeste coama din par de cal. Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau artificiale – o exuberanta de culori.
Sarbatorile de iarna din Bucovina au un farmec deosebit pentru ca satenii din aceasta parte a tarii pastreaza cu sfintenie obiceiurile strabunilor: Plugusorul, Buhaiul, Irozii, Dansul mascatilor. An de an, grupurile de copii, adolescenti sau flacai pornesc prin casele oamenilor din sat pentru a le vesti trecerea intr-un nou an si a le face urari de sanatate si belsug in toate. Grupurile de uratori de toate varstele, inbracati in cosumele traditionale, cu sumane groase, purtand caciuli impodobite, bice si clopotei, sunt primite cu drag, iar gazdele ii rasplatesc cu mere, nuci, covrigi sau colacei.
Unul dintre obiceiurile care se mai pastreaza inca in satele din Bucovina este ceata sau dansul mascatilor. Asa cum au invatat de la strabunii lor, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri, de secole, in pragul Anului Nou, indeletnicirile de zi cu zi si momentele cele mai importante din viata omului: nasterea, casatoria si moartea. Personajele reprezentate de mastile din Bucovina ironizeaza prostia, uratul sau alte defecte umane, critica asupritorii si lauda gospodarii cei mai de seama ai comunitatii.
Grupati in cete, mascatii trec pe la sateni, cantand si dansand in ajun de Anul Nou. Uneori, ironizaza in cantecele lor anumite vicii ale gazdei. De exemplu, daca aceasta obisnuieste sa traga la masea, unul dintre personajele mascate care intra in rol este betivul. Se spera ca in acest fel, prin ras, oamenii sa se indrepte in anul ce urma sa vina.
Alte roluri interpretate de satenii deveniti pentru o noapte actori sunt gospodina, boierul, urata satului, fata de maritat, lenesul, morocanosul, rautaciosul sau inteleptul satului
In zilele noastre, prezenta mascatilor in seara de ajun de Anul Nou are o motivatie profunda: satenii cred ca, dincolo de sarbatoarea trecerii in Noul An, respectand si ducand mai departe obiceiurile strabunilor, vor avea parte, in anul care sta sa vina, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere de munca. In ziua de ajun, si pana a doua zi dimineata, la rasaritului soarelui, cand noul an isi intra in drepturi, cetele de mascati duc din casa in casa vestea trecerii in noul an.
Sursa: http://www.masti.ro
