Sfecla rosie este cea mai buna sursa de antioxidanti si nitrati naturali, care imbunatatesc circulatia sanguina.
Acesti nitrati care se regasesc in mod natural in sfecla stimuleaza eliberarea oxidul nitric care produce largirea arterelor, astfel incat sangele circula mai usor si scade tensiunea arteriala. Persoanele care au hipertensiune arteriala ar trebui sa consume zilnic un pahar de de suc proaspat de sfecla rosie.
Pentru a avea si peste iarna, se recomanda infiintarea in luna iunie a culturii succesive de sfecla rosie pe straturi inguste (50 cm), pe care se seamna doua randuri la distanta de 30 cm intre ele, si pe straturi largi (94 cm), pe care se seamana trei randuri tot la distanta de 30 cm intre ele. Pe urma rotilor de tractor, in camp se lasa o distanta de 60 cm. Cantitatea de samanta la hectar este de 14-18 kg.
In primele faze de crestere sfecla rosie are nevoie de azot si fosfor, iar mai tarziu de potasiu. Gunoiul de grajd se aplica plantei premergatoarea. Cel mai favorabil ph pentru cultura este intre 6 si 7.
Soiurile folosite pentru cultura de vara sunt Bordo, Detroit, Vidra. Bikores este un soi de sfecla rosie de la Bejo Zaden. Recomandat pentru cultura vara-toamna, culoare bordo, fara inele albe. Este foarte productiv si se pastreza foarte bine peste iarna. Perioada de vegetatie este de 125 zile. Densitatea recomandata la semanat: 0,3-0,5 mil. seminte/ha
Erbicidele mai des utilizate sunt Ro-neet (2-4 l/ha) , Eptan (4-6 l/ha), Venzar (1-1,5 kg/ha), care se aplica fie intre semanat si rasarire,fie cand plantele au 2-4 frunze adevarate.
Lucrarile de intretinere sunt: raritul, 2-4 prasile mecanice si 1-2 manuale, ingrasare faziala, irigatul (2-4 udari cu norme de 300-350 mc/ha.
Recoltarea pentru consum in timpul verii poate incepe cand radacinile ajung la 5-7 cm in diametru. Pentru pastrare peste iarna, culrura se recolteaza in luna octombrie, inainte de venirea inghetului.
