Un pachet de 540 de milioane de euro pentru toată Uniunea Europeană, din care România ia o felie de aproape 30 de milioane
Pe scurt:
- România va primi 29,9 milioane de euro dintr-un pachet UE total de 540 de milioane de euro
- Franța primește cea mai mare sumă, 107 milioane de euro
- Polonia urmează cu 66 milioane, Germania cu 60 milioane, Spania cu 50 milioane și Italia cu 45 milioane de euro
- Statele membre pot suplimenta sprijinul cu până la 200%, ajungând la un total de 1,6 miliarde de euro la nivel european
- Prețurile la îngrășăminte au crescut cu 70% din 2024
- Pachetul de sprijin a fost anunțat inițial de Comisia Europeană pe 17 iunie 2026
- Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a comentat public măsura
De unde vine acest sprijin financiar
Comisia Europeană a pus la bătaie un pachet total de 540 de milioane de euro pentru fermierii din toate statele membre, ca răspuns la creșterea puternică a prețurilor la îngrășăminte. România se numără printre țările beneficiare și va primi 29,9 milioane de euro din această sumă, bani care ajung direct la fermierii afectați de costurile tot mai mari cu fertilizarea culturilor.
Comparativ cu alte state, suma alocată României este modestă. Franța ia partea cea mai mare, 107 milioane de euro, urmată de Polonia cu 66 milioane, Germania cu 60 milioane, Spania cu 50 milioane și Italia cu 45 milioane de euro. Diferențele reflectă în principal suprafața cultivată și volumul de îngrășăminte folosit în fiecare țară.
Statele pot mări suma cu bani proprii
Un detaliu care contează pentru fermieri: fiecare stat membru poate suplimenta acest sprijin european cu fonduri naționale, până la 200% din suma primită de la Bruxelles. Dacă toate țările ar folosi această opțiune la maximum, pachetul total ar putea ajunge la 1,6 miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni. Rămâne de văzut dacă și România va decide să completeze suma primită de la CE cu resurse proprii.
De ce a fost nevoie de acest sprijin
Prețurile la îngrășăminte au crescut cu 70% din 2024, o presiune financiară pe care fermierii o resimt direct în costurile de producție. Pentru multe ferme, fertilizarea reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli dintr-un sezon agricol, iar o creștere de asemenea proporții afectează direct marja de profit.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a subliniat că măsura vine ca sprijin punctual pentru fermierii puși în dificultate de aceste scumpiri, într-un moment în care costurile de producție rămân ridicate la nivel european.
Concluzie
Dacă cultivi pe suprafețe mari și îngrășămintele îți apasă bugetul anului acesta, ține un ochi pe anunțurile MADR și APIA din perioada următoare, pentru a afla cum și când se va distribui această sumă către fermierii din România, și pregătește din timp documentele de exploatație, ca să nu prinzi coada la depunerea cererilor.
