Sincronizarea bazelor de date între Primării, APIA și ANSVSA: Ce trebuie să știe fermierii pentru a evita blocarea plăților
Implementarea sistemelor integrate de monitorizare agricolă atinge o nouă etapă de rigoare administrativă. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, administrațiile publice locale (primăriile) au obligația legală de a transmite trimestrial seturi de date centralizate către autoritățile naționale, vizând activitatea fiecărui fermier și crescător de animale înregistrat pe raza unității administrativ-teritoriale (UAT).
Cadrul raportării: Ce date sunt vizate?
Sistemul de raportare trimestrială nu mai vizează doar statistici generale, ci date nominale și tehnice extrase direct din Registrul Agricol. Datele care trebuie transmise includ:
- Efectivele de animale: Numărul exact de capete pe specii (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline și familii de albine) deținute de fiecare gospodărie sau formă juridică.
- Structura culturilor: Detalii privind suprafețele însămânțate, categoriile de folosință a terenurilor (arabil, pășuni, fânețe, vii, livezi) și modificările de proprietate sau arendă.
- Mijloacele mecanice: Inventarul utilajelor agricole înregistrate la nivel local.
- Sistemele de irigații și fertilizare: Informații privind accesul la surse de apă și modul de gestionare a deșeurilor de origine animală.
Calendarul transmiterii datelor în 2026
Conform noilor reglementări, fluxul de informații este segmentat pe trimestre, pentru a asigura o corelație în timp real cu bazele de date ale APIA și ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA):
| Trimestrul | Termen limită raportare | Obiectiv principal |
| I | 15 – 20 Aprilie | Verificarea inventarului de primăvară și a efectivelor după fătări. |
| II | 15 – 20 Iulie | Corelarea cu cererile unice de plată depuse de fermieri. |
| III | 15 – 20 Octombrie | Evaluarea producțiilor obținute și a stocurilor furajere. |
| IV | 15 – 20 Ianuarie | Bilanțul anual și pregătirea registrului pentru noul an fiscal. |
Scopul măsurii: Transparență și reducerea fraudei
Această măsură de automatizare a schimbului de date între Primării și organele centrale (MADR, INS, Ministerul Finanțelor) are trei obiective tehnice majore:
- Eliminarea dublei raportări: Se evită discrepanțele dintre suprafețele declarate la primărie pentru taxe și cele declarate la APIA pentru subvenții.
- Monitorizarea bolilor la animale: Accesul rapid la datele despre mișcarea efectivelor permite intervenția promptă în cazul unor focare de pestă porcină africană sau alte epizootii.
- Fundamentarea politicilor de sprijin: Guvernul poate direcționa ajutoarele de stat (ex: despăgubiri de secetă) bazându-se pe date validate trimestrial, nu doar pe estimări anuale.
Impactul asupra fermierilor
Deși obligația raportării revine funcționarilor din primării, fermierii au responsabilitatea de a raporta orice modificare în exploatație (vânzare/cumpărare animale, schimbarea culturii) în termen de cel mult 30 de zile de la producere. Omisiunea acestor raportări de către fermier poate duce la blocarea eliberării adeverințelor necesare pentru obținerea subvențiilor sau a creditelor agricole.
Concluzie:
Începând cu ianuarie 2026, Registrul Agricol devine un instrument dinamic, nu doar o arhivă statică. Pentru primării și fermieri presiunea administrativă crește, dar pentru sectorul agricol, această digitalizare forțată înseamnă o trasabilitate mai bună și o debirocratizare pe termen lung a procesului de obținere a documentelor, respectiv a procesului de alocare a subventiilor pentru fermieri.
