Începând cu 1 ianuarie 2026, fermierii români vor intra sub incidența unor prevederi fiscale actualizate, care vor modifica semnificativ modul de raportare și evidențiere a activităților comerciale desfășurate pe baza atestatului de producător.
Conform noilor reglementări, autoritățile locale vor avea obligația de a transmite trimestrial către ANAF date privind volumele și tipurile de produse comercializate de fermieri, cu scopul consolidării transparenței fiscale în sectorul agricol.
Implementarea acestor măsuri are loc într-un context economic dificil pentru agricultura românească, marcat de perioade repetate de secetă, scăderea prețurilor la cereale, costuri ridicate ale inputurilor și venituri stagnante pentru producători. Specialiștii atrag atenția că noul regim fiscal ar putea genera presiuni suplimentare, în special asupra agricultorilor mici și mijlocii, care dispun de resurse administrative limitate.
Potrivit prevederilor legale, primăriile vor transmite către ANAF, la fiecare trei luni, situații complete privind vânzările realizate pe baza atestatului de producător. Deși măsura urmărește o mai bună monitorizare a fluxurilor economice din agricultură, aceasta implică o creștere a responsabilităților de raportare atât pentru administrațiile locale, cât și pentru fermieri.
„Ne așteptăm la o înăsprire a regimului fiscal aplicat fermierilor. Obligația autorităților locale de a transmite trimestrial situațiile privind vânzările realizate pe baza atestatului de producător va aduce un nivel suplimentar de control și monitorizare. În condițiile în care sectorul se confruntă deja cu probleme generate de secetă, scăderea prețurilor și majorarea costurilor, fermierii trebuie să își pregătească din timp strategia pentru anul agricol viitor”, a declarat Marian Dumitrache, consultant în accesarea fondurilor europene.
În acest context, specialiștii recomandă fermierilor să analizeze oportunitățile de finanțare disponibile în următoarea perioadă. Programele anunțate pentru decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026 includ linii de sprijin destinate fermelor mici, procesării alimentare, precum și investițiilor în ferme medii și mari, având procente de cofinanțare între 15% și 35%, în funcție de măsura accesată.
„Este important ca fermierii să ia în calcul componenta de cofinanțare și necesitatea investițiilor. Fără investiții în modernizare și eficientizare, presiunile economice vor deveni tot mai greu de gestionat. Planificarea financiară și pregătirea proiectelor de finanțare sunt esențiale în perioada următoare”, a subliniat Marian Dumitrache.
O direcție strategică menționată de experți este orientarea către investiții în energie pentru autoconsum, prin programele finanțate din Fondul de Modernizare. Reducerea costurilor cu energia electrică reprezintă un avantaj semnificativ pentru fermele de cultură mare, zootehnie sau procesare, unde consumul energetic are pondere ridicată. O nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru acest tip de proiecte este preconizată pentru luna decembrie sau începutul anului viitor.
