Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii.
Inainte de a fi disponibile pentru animal, stiintific vorbind ‘metaboliza bilei’, alimentele trebuie sa treaca prin bariera intestinala. Acesta este randamentul global al acestei treceri, reprezentat prin ”Coeficientul de Utilizare Digestiva” (C.U.D). Utilizarea digestiva nu este aceeasi pentru toate elementele constituente. Astfel, lipidele sunt in general bine digerate la iepuri (90-100%) si relativ bine (60-80%), in schimb celuloza este, in general, greu utilizabila (20-40%).
Individual, doi iepuri de aceiasi varsta si sex, nu digera in mod exact acelasi aliment. Astfel variatia CUD, dupa ingestia unui fan de lucerna este diferita la ambii.
Putem spune ca la iepurii tineri in varsta de 5-12 saptamani nu s-au observat diferente intre masculi si femele, la cel adulti se observa ca femelele digera cu cca. 2,5% mai bine substantele organice decat masculii de aceeasi rasa, in timp ce azotul este digerat asemanator de ambele sexe. In aceasi ordine de idei, s-a gasit o diferenta de 4% intre CUD, al substantelor organice la iepuri. Acest CUD se stabileste mai mult sau mai putin pana la 18 saptamani.
In cursul gestatiei se observa o reducere cu 4-7% a CUD-ului azotului, atat la iepuroaicele hranite la discretie, cat si la cele restrictionate. In ceea ce priveste substantele organice sau energetice, CUD nu prezinta diferente la iepuroaicele gestante alimentate la discretie, in celasi timp fiind reduse cu aproximativ 5% intre prima si ultima saptamana de gestatie la iepuroaicele care primesc acelasi tip de alimente, dar in cantitati limitate.
Astfel, starea de gestatie poate modifica sensibil eficienta digestiei, aceasta consemnadu-se in timpul alaptarii. In consecinta, CUD-ul substantelor organice si adesea al proteinelor se diminueaza de la 78% la 72% intre primele zile dupa fatare si a 4-a saptamana de lactatie. Din nefericire, nici un studiu nu a urmarit in continuare evolutia CUD, in cursul vietii productive ale aceleiasi serii de animale, ceea ce nu situeaza corect datele obtinute fata de altele care trebuie in continuare la tineret, in repaus si la masculii reproducatori.
Cand se mareste continutul de proteina al ratiei creste in genral si CUD-ul acesteia. In general, o crestere a procentului de proteina modifica sensibil restul formulei nutretului combinat; in consecinta, CUD observat in cursul experimentelor poate sa sufere modificari variabile si pentru restul lcomponentelor, in afara de materiile azotate. In functie de natura proteinelor, dar si al altor elemente ale ratiei, se pot observa diferente sensibile ai coeficientilor de digestibilitate al proteinelor de diferite origini. Este bine sa stabilim ca nu echilibrul in acizi aminati, ei insisi, ci structura fizica a proteinelor si de asemenea celelalte elemente constitutive ale ratiei primite dau CUD diferiti pentru proteinele constructive ale ratiei.
In ce priveste efectul celulozei, o crestere a continutului in celuloza al ratiei duce la o reducere a digestibilitatii ratiei. Totusi, la iepuri este foarte importanta prezenta celulozei in ratie in anumite limite si mai ales in anumite raporturi fata de proteina. Actiunea de reducere a digestibilitatii se produce in principal pentru materiile organice si energetice, in timp ce CUD si azotul nu se modifica semnificativ. Cand modificarile continutului in celuloza sunt datorate fie maturizarii unor plante (lucerna, ovaz, etc.), fie modificarii unor constituenti si nutretului combinat, fenomenele sunt mai complexe.
Efectul grasimii, daca exista un domeniu unde crescatorii sunt in dezacord, acesta este cel al influentei continutului din grasimi asupra digestibilitatii unui nutret combinat. In consecinta, unii observa o ameliorare a eficacitatii degestive in cazul de grasimi, in timp ce altii observa fenomenul invers. Se pare ca raspunsul iepurilor la adaosul de grasimi este, in general in functie de continutul in energie al nutretului de baza. Considerat din acest unghi, s-ar parea ca un adaos de 3-6% duce la o ameliorare a digestibilitatii alimentelor putin energetice.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
